Avem absolventă de grădiniță
Parcă mai ieri vorbeam despre un moment istoric în familia Pintilie – prima ședință cu părinții :). Parcă mai ieri, cu o tonă de emoții, pășeam spre prima zi de grădiniță.
La fel am pășit și spre ultimele zile de grădiniță – spre serbarea și petrecerea de final de grupă mare. Vorbele Mariei de la trei ani o ajung din urmă astăzi, la aproape șase ani… Azi merg la grădiniţă şi la şcoală, mâine – la facultate! 🙂
Copilăria n-o vom uita
Zece ani și-o veșnicie
Sfinții Împărați Constantin și Elena mi-au făcut un dar de preț acum zece ani, cu două zile în avans. O primă plimbare cu iubitul meu. A fost prietenul meu vreo doi ani și soțul meu – aproape opt.
Am absentat din lumea virtuală – și nu m-am săturat încă :)
Nu știu dacă și-a dat cineva seama c-am lipsit ori dacă i-a fost dor cuiva :)). Nu știu nici dacă-i pasă cuiva ce mai fac (bine, merci, apropos!). Dar știu că vreau să povestesc din experiența asta și din învățămintele pe care le-am tras.
Am cam foarte absentat din lumea virtuală. Nu în totalitate, deoarece serviciul presupune calculator și rețele de socializare. Dar pe conturile personale n-am activat, iar cu răspunsul la telefoane și la sms-uri nu m-am omorât. Așa că profit să spun acum Hristos a Înviat! și, cu bucurie să răspund la bucuria voastră: Adevărat a Înviat!
Revenind. Uneori e nevoie de o pauză. Poate că de multe ori ne-o promitem – mâine! – și tot de multe și de multe ori o amânăm.
Grădinăritul – bucuria dragilor mei
Nu trebuie să stai la țară – nici măcar la casă, în oraș, ca să te îndeletnicești cu lucratul pământului. Eh, clar că e mult spus… dar măcar cu întreținerea unui mic spațiu verde… tot poți!
Când eram eu copilă, ieșeam cu tata și săpam în grădina din fața blocului. În 2012, fără a cunoaște detaliul acesta din „istoria familiei Epure” :), George a început să aducă flori și copăcei și s-o scoată pe Maria la grădinărit. De atunci, an de an au acest obicei – care le oferă un prilej fain de a petrece timp împreună,
Zi de tort și de bucurie
După ce am petrecut, acum câteva zile, într-un rotund 70, un alt suflet tânăr s-a mai îmbogățit cu un an. Femeia fantastică din viața noastră e sărbătorită și alintată, iubită și îndulcită! 🙂
La o doamnă nu se poate spune vârsta… dar, se poate ghici :).
Bunu, la 70 de ani – cel mai tânăr suflet
La mulți ani! Cum?! Câți? Nuuu, nu se poate! 🙂 Cam acesta e dialogul zilei. Un dialog amuzant și simpatic, despre un suflet cald și frumos, proaspăt ca unul de 7 ani – cu toate că buletinul anunță astăzi un zero în urma lui șapte.
Tata a împlinit 70 de ani. Bunu – tot atâția :). La fel și proful de istorie. Sunt 70 de ani trăiți frumos, cu bucurie, în armonie.
O fotografie și-o mie de gânduri
Câți dintre noi nu suntem ok din punct de vedere fizic, dar de o mie de ori mai ciungi, mai betegi, mai triști, mai fără speranță? Infirmitatea vine din suflet, din necredință, din lipsa zâmbetului, din răul în care ne complacem, din mila față de noi înșine, pe care singuri ne-o provocăm și de care singuri ne scârbim!…
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
