Emoţii în prima zi de şcoală
Astăzi, cu emoţie, a sunat domnul acesta simpatic.
Ne-a anunţat că un nou an şcolar începe, cu bune şi rele, cu vise şi cu zâmbete de copii.
Acum 23 de ani, păşeam în curtea Şcolii nr. 13 Alexandru cel Bun – bobocel, în clasa I. Acum, am păşit în aceeaşi curte – la deschiderea oficială a anului şcolar 2013-2014. În calitate de jurnalist. Şi… de mamă. În mod excepţional, Maria va avea mâine prima ei zi de grădiniţă. Şi, dacă o duc după mine la proteste, la concerte şi la festivaluri – am zis că e cazul s-o aduc şi în ceea ce va însemna viitorul ei :).
Am revăzut la şcoala mea de suflet feţe cunoscute şi dragi mie. Peste care au trecut tot 23 de ani… Feţe tinere, însă – şi, la fel de frumoase! La fel de calde şi de luminoase!
Am păşit şi în clasa în care am petrecut primii patru ani de şcoală. Am revăzut scrisul Doamnei Învăţătoare şi m-am bucurat de fiecare cuvânt.
Anul acesta, şcoala noastră împlineşte 40 de ani de când, pentru prima dată, a auzit clinchet de clopoţel şi zarvă de elevi.
Baftă, copii! Să dea Domnul să mai fiţi şcolari – atunci când tot sistemul de învăţământ va fi pus la punct! 🙂 Să creşteţi mari, sănătoşi, voioşi, credincioşi! Să fiţi fericiţi şi să păstraţi mereu în amintire anii de şcoală şi dascălii ce-şi vor pune pecetea pe sufletele voastre!
S-ar putea să îți placă
Viață de prof… (parodie din 1932)
Aripi de fluture
9 Comments
miki
Aceeasi scoala, aceeasi invatatoare, ba, mai mult, prima promotie de elevi a doamnei Catia, pe atunci domnisoara Diaconu 🙂
Recunosc ca articolul asta m-a emotionat
anda_elena
Mică-i lumea asta mare! 🙂
Ionut
Anda mi-ai starnit niste amintiri ciudate – in prima zi de scoala am stat in banca intai cu ditamai moveu la ochi.
O scoala in care am fost o mare „vedeta” si in care am avut impliniri si neimpliniri, dezamagiri din dragoste si oracole completate. Ce vremuri, ce timpuri – sincer abia astept ca Iustina sa mearga la scoala 🙂
anda_elena
Frumoase vremuri, dragi vremuri! 🙂
Pingback:
Alexandra Bohan
Anda, eu m-am lăudat luni că, pentru prima dată de când am terminat liceul, n-am simţit că locul meu nu e nicăieri, pentru că începutul meu şcolar e abia peste două săptămâni. Însă acum, citindu-ţi relatările, mi s-a făcut pielea de găină.
Întotdeauna există emoţii când sună clopoţelul.
anda_elena
Nu există leac pentru emoţiile astea. Şi… nici nu e de căutat :).
Farmecul emoţiilor este acela că, an de an, se trăiesc altfel. Însă, la fel de intens!
Serafim
„Să dea Domnul să mai fiţi şcolari – atunci când tot sistemul de învăţământ va fi pus la punct!”
Hmm, tu câte sute de ani le urezi să ramână repetenți? 🙂
anda_elena
🙂 Mă aşteptam să spună cineva asta! 🙂