Adio, Şapte pietre! Trăiască pietrele!
Cu strângere de inimă… am dat DELETE la Şapte pietre. La blogul de pe blogspot.
Deşi de pe 28 august 2011 sunt pe domeniu propriu, mă întorceam mereu acolo, în căsuţa mea cea veche, peste care se aşternea praful.
Ma mut la casa noua. Online
E aiurea sa stau toata ziua cu ochii-n blog si sa fiu atat de ocupata, incat sa nu scriu nimic.
Pare atipic. Anormal. Cu a – de la Anda. Deci, tipic si normal mie 🙂
Sunt pe aici. Ma fac ca fac treaba pe blog. Pe noul blog.Tort de mamaliga pentru blog
Blogul Sapte pietre a implinit trei ani!
Poate ai crezut ca invitatia de la finalul postarii aniversare – la tort – o fac doar asa… ca oricum nu vine nimeni! Pai… eu am pregatit ceva.
Arata intr-un fel… se putea si mai bine. Insa, avand in vedere ca am lucrat doar cu o mana (cu mana cealalta o tineam pe Maria in brate) e acceptabil.Reteta e una veche si glumeata. Tocmai de aia, ma reprezinta.
Trei ani cu Sapte pietre!
*** Voi cladi, darama si recladi mereu idei, ganduri, pietre … viata! Voi fi vesela, trista, indragostita, in tonuri diferite de bronz, in tonuri diferite de gri, in toane diferite. Voi fi o piatra, voi fi un puzzle de pietricele si voi juca sotron cu toti copiii. Voi fi un fir de nisip si un munte. Un mare tot si un mare nimic.
Asta spuneam pe 23 iulie 2008, in ziua in care am pus prima piatra la temelia blogului. De atunci, s-au scurs trei ani. Trei ani in care Sapte pietre mi s-a lipit de suflet.
Prima piatra
Am mai avut candva ideea construirii unui blog. Dar nu-i treaba usoara. Pietrele mele s-au daramat si nu m-a ajutat nimeni sa le recladesc.
Astazi o iau de la capat, cu mai multa dorinta, cu incapatanare si cu umor. Imi iau lopatica si galetusa in maini, sufletul in dinti, o piatra in buzunar si pasesc intr-o lume noua.