CM – de la Călin-Mihai la Conventus Mirabilis. Împreună pentru o șansă la viață!

Sărbătoarea de astăzi e pe cât de minunată, pe atât de clară și de… grea. Sfinții Ioachim și Ana au nădăjduit toată viața, până la adânci bătrâneți, că vor fi părinți. Și când visul li s-a împlinit, când au avut-o pe Maica Domnului, după trei ani de la naștere nu au ezitat să împlinească promisiunea făcută în rugăciune: aceea de a-și dărui copila lui Dumnezeu și de a o duce la Templu.

Wow! Cam cât de greu e să-ți vezi pruncul mult așteptat, iar apoi să renunți la el în „favoarea” lui Dumnezeu!? Este, cu siguranță, o cinste – dar câți dintre noi mai reușim să o percepem așa?…

Câți dintre noi suntem dispuși să recunoaștem măcar faptul că pruncii ne sunt împrumut divin, că nu ne aparțin, că brațele noastre sunt făcute ca să-i iubească și să-i îmbrățișeze, dar nu să-i lege definitiv și obligatoriu de noi?!…

Mă întorceam astăzi de la biserică plină de întrebări și de gânduri.

Continue Reading

Cereale, vopsea de păr, pistrui și alte minunății – poveste cu oameni buni

Am intrat o fugă la cumpărături. Lichid de parbriz, vopsea de păr și alte mărunțișuri. N-am mai luat coș. La case, cozi mari. Mă așez în spatele unei femei cu o fetiță și cu un coș mai mult gol decât plin.

– Veniți în fața noastră, spune fetița.

Îi mulțumesc pentru drăgălășenie și o refuz. Glumesc că mai fac și eu mușchi.

– Astăzi e ziua mea!

La multi ani

Aflu că o cheamă Beatrice și că de azi are 10 ani.

Continue Reading

Să-i spunem La mulți ani lui Dimitrie!

Acum aproape două luni era ziua mea. Zi pe care, în general, o ocolesc în online. Anul acesta am fost… punctuală! Am anunțat că am împlinit 36 de ani și am îndrăznit să procedez altfel decât de obicei, pentru a sugera modul în care prietenii au putut să-mi facă un cadou minunat.

Un cadou în valoare de… 10 lei! Eu atât am cerut. Deoarece cred sincer în puterea echipei și în puterea banului mic – care poate face o mulțime de fapte bune și mari!

Dimitrie și Bianca Maria Nastase - Divanul Roz
Dimitrie și mama lui, Bianca-Maria Năstase – Divanul Roz

Mulți prieteni mi-au făcut atunci cadoul cel minunat! Sunt recunoscătoare! Și tot atunci au existat prieteni care, din binecuvântate pricini, mi-au spus că nu pot face transferul, dar că mă roagă să le mai amintesc de Dimitrie – băiatul în contul căruia aveau să ajungă banii. Și ce ocazie mai bună ar fi să-l readuc în centru atenției pe Dimitrie dacă nu astăzi, în ziua Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir?

Haideți să-i spunem La mulți ani lui Dimitrie!

Continue Reading

O femeie are doi sâni și-o datorie

Prima dată am gândit titlul acesta acum doi ani. Era mai… necizelat. Căci îmi ziceam atunci: o femeie are doi sâni și datoria de a nu muri ca proasta. Iar proasta eram eu. Acum, însă, a trecut ceva timp și am devenit mai chibzuită. În vorbe. Și în datorii. În trăirea vieții. Și în conștientizarea morții.

E o datorie aceea de a avea grijă, doamnelor! De noi și de sânii noștri! Care nu-s doar arătări estetice mai reușite sau mai puțin reușite… ci-s viață! Din respect pentru noi și pentru cei dragi, ar fi bine să purtăm grijă de sâni nu doar prin felul în care ni-i plimbăm și ni-i arătăm prin lume, ci și având în atenție sănătatea lor.

Cu toate acestea, multe dintre noi suntem experte în amânare. Că nu vorbim despre boală dacă părem sănătoase. Noi avem de luptat, de îngrijit pe alții, de făcut în dreapta și-n stânga diverse munci din care nu ne mai putem opri. De ce ne-am gândi la noi, dacă totul pare ok? Credem că suntem egoiste dacă ne punem, din când în când, pe primul plan. Și, totuși, cam cât de egoiste suntem! Exact pentru că nu ne punem pe primul plan atunci când trebuie…

Anda Elena Pintilie

Nu sunt speriată de ideea morții. Dar momentul în care am rămas singură cu un copil m-a făcut să conștientizez un pic mai bine viața și sănătatea. Atunci mi-am spus că ar fi indicat să nu-mi permit să mor din neglijență. Atunci am început să-mi ascult corpul și să am grijă la semnalele pe care mi le transmite.

Nu m-am apucat, deci, să suflu în iaurt. Nu am făcut controale de rutină. Deși ar fi fost bine să fac. Îmi spuneam că un pic mai multă conștientizare nu înseamnă a căuta cu orice preț să descopăr ceva rău. Însă, în momentul în care am simțit un nodul la sânul drept, în toamna lui 2017, am început să mă trezesc.

Continue Reading

Povestiri din patul cel mare și gol

E minunat să ai un pat uriaș, un pat în care să te poți pierde și în care să te regăsești, totuși, în brațele persoanei iubite.

Îmi place mult imaginea aceasta. O ador! O ador, în ciuda faptului că îmi aduce în amintire o etapă dureroasă a vieții mele.

Când mi-a plecat omul de acasă și n-a mai fost să fie omul meu, am rămas singură. Nu doar în viața de femeie, ci și în patul cel mare și gol.

N-am fugit de prea multe suferințe fizice sau sufletești care mi-au apărut, de-a lungul vremii, în cale. Dar de venirea serilor, pe-atunci, fugeam. Pentru că urma să întâlnesc ceea ce pe timpul zilei mai reușeam să evit. Întâlneam realitatea din patul mare și gol. Și tot mă chinuiam să nu o conștientizez și să nu o percep în întregime. Închideam ușa la dormitor, stingeam lumina și mergeam orbecăind până la pat. Mă așezam pe marginea marginii lui, ghemuită și apăsată de frământări.

Continue Reading

În concediu și în aventură cu Barbie

Am plecat 16 zile de acasă cu Maria și, în perioada asta, am… îmbătrânit! Așa ziceam inițial, la noii mei ani, 36 la număr. Doar că, după ce am aflat că minunata și veșnic tânăra Barbie împlinește 60 de ani – astăzi pot afirma cu mâna pe inimă că-s încă un copil! Și dacă mai punem la socoteală faptul că rar, rar de tot se întâmplă să ratez vreun episod din Barbie, când rulează pe Minimax, atunci sunt copilă de-a binelea! Și-s bucuroasă că-s așa!

Am fost, deci, două fete Pintilese plecate 16 zile prin țara noastră minunată. Două fete, câteva cărți, un câine de pluș și o păpușă Barbie! Am prins munte, am prins mare, am vizitat neamuri la țară, am văzut și Dunărea. Am condus sute de kilometri, am mers mult pe jos, am stat cu burta la soare, am vizitat locuri de poveste și de istorie… Am făcut ceea ce facem noi într-o vacanță ideală, când ne sudăm și mai bine relația de mamă-fiică, ne umplem toate rezervoarele de iubire și de bună energie, ne odihnim și ne obosim constructiv.

La televizor ne-am uitat foarte puțin și doar seara. Și, atunci, întâmplarea și fericirea făceau ca

Continue Reading

Vegetarian o zi pe lună – pentru binele planetei?!

Ați auzit-o pe aia cu… hai să fim vegetarieni o zi pe lună ca să facem bine planetei?

Vai de capul meu, nici nu mai știu dacă să râd sau dacă să mă crucesc! Dar cum să-mi fac cruce, vrei să mă considere cineva maică?!

Anda si marul

Băi, frate! Facem bine planetei numai dacă ne prezentăm… interesanți?! Astfel nu-i ok? Firescul și viața de zi cu zi miros urât sau ce?

Mi se atrage atenția că vorbesc cam mult despre Dumnezeu și c-ar trebui să-L elimin sau să-L țin mai mult pentru mine. Că nu e cool și că poate deranjez pe cineva… Dar dacă altcineva trăncănește despre Univers, despre astrele care s-au aliniat nu știu cum, mulți se înghesuie să aplaude și să se minuneze.

Mi se recomandă să fac meditație și alte tehnici de relaxare, de concentrare și de conectare

Continue Reading