Prima zi – revelion de septembrie
Cum ai petrecut noaptea care tocmai a trecut? Sau, altfel: cum ai petrecut revelionul? 🙂
Avem absolventă de grădiniță
Parcă mai ieri vorbeam despre un moment istoric în familia Pintilie – prima ședință cu părinții :). Parcă mai ieri, cu o tonă de emoții, pășeam spre prima zi de grădiniță.
La fel am pășit și spre ultimele zile de grădiniță – spre serbarea și petrecerea de final de grupă mare. Vorbele Mariei de la trei ani o ajung din urmă astăzi, la aproape șase ani… Azi merg la grădiniţă şi la şcoală, mâine – la facultate! 🙂
Copilăria n-o vom uita
Mănăstirea Golia prin ochii Mariei
– Mami, mami, am desenat serviciul tău!
– Cum adică?!, am întrebat mirată, la telefon.
– Adică… am desenat Mănăstirea Golia!
Asta a fost o discuție de la începutul săptămânii care, trebuie să recunosc, mi-a stârnit o groază de curiozități.
Cu bucurie, în grupa mijlocie :)
A trecut un an. Nu știm când, nu știm pe unde, bine c-a trecut frumos 🙂 Au mai fost o aniversare, o vară și o vacanță. Și-a venit, apoi, o zi de luni – numită 15 septembrie. În acea zi, ne-am pus toate visele-n rucsac și am pornit spre grădiniță.
Absolventă de grupa mică
Preșcolera studentă mă face să mă întreb, zi de zi, pe unde zboară timpul! Preșcolera studentă este proaspăt absolventă de grupa mică! S-a dus un semestru, s-a dus al doilea și, uite c-a venit vacanța! O vacanță destul de lungă și cu multe necunoscute pentru ea – cu doruri, cu întâlniri întâmplătoare cu anumiți colegi, prin parc, cu planuri de plecări prin lume și cu vise multe.
Preşcolera studentă
În această dimineaţă, Maria s-a trezit încântată: Azi merg la grădiniţă şi la şcoală, mâine – la facultate! Bunici şi părinţi am izbucnit în râs şi, pe ici, pe colo, în lacrimi. Era o forfotă generală şi o pregătire – de parcă ne pleca pruncul în armată! În timpul ăsta, eu cântam Ia-ţi mireasă ziua bună!… 🙂
Moment istoric în familia Pintilie
Pentru aproape o săptămână, mi-am stresat cunoscuţii şi prietenii din offline cu o informaţie. Cu un nimic – pentru ei. Cu un eveniment ce mă ţinea pe jar – pe mine. Acum, vorba lui George: Este un moment istoric! 🙂