Educație financiară vs. educație de suflet – dar din dar se face Rai!
Dar din dar se face Rai! Nu mă credeți?! Hai să vă povestesc.
Maria avea 23 de lei în buzunar și m-a rugat să-i dau voie să-i ofere pe toți într-un anume context. Când se îndrepta spre locul cu pricina, a fost oprită din drum și i s-au înmânat, pentru o urătură imaginară 😉 … 20 de lei!
Copila s-a oprit buimacă, m-a privit, a mulțumit, apoi și-a continuat traseul spre oferirea celor 23 de lei. După aceea m-a întrebat și, în același timp, și-a răspuns:
– Cum, cum e posibil așa ceva?!
Cereale, vopsea de păr, pistrui și alte minunății – poveste cu oameni buni
Am intrat o fugă la cumpărături. Lichid de parbriz, vopsea de păr și alte mărunțișuri. N-am mai luat coș. La case, cozi mari. Mă așez în spatele unei femei cu o fetiță și cu un coș mai mult gol decât plin.
– Veniți în fața noastră, spune fetița.
Îi mulțumesc pentru drăgălășenie și o refuz. Glumesc că mai fac și eu mușchi.
– Astăzi e ziua mea!
Aflu că o cheamă Beatrice și că de azi are 10 ani.
Șapte zile de fapte bune – fericiți, de ziua lui Șapte pietre
Ce este fericirea?, v-am întrebat de curând. Mai toate răspunsurile au făcut referire la sufletul nostru și la sufletul aproapelui nostru. E super să ne simțim în regulă noi cu noi, noi pentru noi, dar ne completează și ne ajută enorm să știm și că cei dragi ai noștri sunt bine. Împreună, fericirea este deplină. Pe Șapte pietre, mereu am fost împreună. Am zâmbit cât am putut de des și chiar peste supărări, peste dureri, peste dezamăgiri am trecut mai ușor. Împreună. Uneori, am aruncat cu pietre. De cele mai multe ori, însă, am încercat să fim oameni. OAMENI – în fiecare zi.
23 iulie e ziua lui Șapte pietre. Jocul copilăriei noastre, care pentru unii s-a numit Castel sau Nouă pietre împlinește, astăzi… 9 ani! E un moment de bucurie. Împreună. Pietrele nu vor daruri. Dar vor, în continuare, fericire, sănătate și omenie. Așa că, de ziua lui Șapte pietre,
Bănuțul cititorului Libris contribuie la reducerea morții infantile în România
Ieri am primit un mail bucuros de la echipa Libris.ro. O librărie online care, cu sprijinul clienților săi, în parteneriat cu Organizația Salvați Copiii România, a reușit să facă o nouă faptă bună! Tocmai a donat către Spitalul de Copii din Brașov aparatură medicală în valoare de 24.500 de euro! La spitalul din Brașov sunt îngrijiți anual peste 900 de copii cu patologii grave, cum este insuficiența de organe. Având în vedere că o mare parte din aparatura spitalului era de peste 30 de ani… sunt convinsă că cele patru monitoare funcții vitale, patru injectomate și patru pulsoximetre vor ajuta de acum înainte cadrele medicale să ajute, la rândul lor, micuții și să le ofere o șansă în plus la viață!
Cum s-a făcut donația asta? Cu câte 1 leu, cu 3 lei, cu 5 lei, cu 10 lei sau cu oricare altă sumă!
Calul îl ajută pe Matei. Și omul îl poate ajuta!
La sfârșitul anului trecut, pe când făceam campanie pentru David-Gabriel, un prieten era foarte entuziasmat. Cunoscuse la Centrul de Hipoterapie un băiețel cu autism care, atunci când urca pe cal, se transforma! Era firesc, un copil ca toți copiii, călărind ca un voinic din poveste!
După campanie, Ioana Rață, mamă de Sebi (copil cu autism recuperat în mare parte) mi-a transmis rugămintea de a mai scrie despre un băiețel cu autism. Toată lumea era și este conștientă că o nouă campanie ar fi greoaie acum. Însă, pentru că inima n-are cum să mă lase pur și simplu așa, fără să fac nimic, am promis că voi scrie despre copil și… Doamne ajută, cât mai mulți dintre voi să vă doriți să ajutați și să aveți posibilitatea s-o faceți direct!
Așa că am aflat povestea micului Matei Ipate și… frumoasă coincidență, așa l-am cunoscut și eu pe călărețul despre care îmi vorbea prietenul meu :).
Cum se manifestă autismul la Matei?
Matei e născut în 2009 și este non verbal.Ați oferit Globuri cu suflet pentru David-Gabriel, băiețelul din glob!
Ceva peste 8.700 de lei și promisiunea a încă 50 de ore de terapie pe lună, timp de 12 luni, deci alți 12.000 de lei, care se vor acorda în tranșe lunare. Adică, în banii ăia vechi și în care ne exprimăm încă – mai liber și mai pompos – vorbim despre mai mult de 200 de milioane de lei pentru terapiile și pentru sănătatea lui David-Gabriel, bănuți adunați în jurul campaniei Globuri cu suflet. Slavă Domnului pentru toate!
Pentru bani – dar, mai mult decât atât, pentru prieteni vechi și prieteni noi, pentru oamenii pe care-i cunosc și pe care nu-i cunosc și care au, cu toții, un numitor comun: pur și simplu, le pasă!
Ca de obicei, mulțumirile sunt doar așa, în mare. Niciodată nu vor acoperi cum se cuvine bucuria mea și a părinților lui David-Gabriel. Sunt, totuși, necesare!
Și-o să încep fix în ordinea pe care o am pe lista pe care mi-am făcut notițele, de fiecare dată când am adăugat un ban în campanie.
Băiețelul din glob – Globuri cu Suflet pentru David-Gabriel
Citiți despre rezultatele campaniei: aici. Mulțumesc!
***
Pe Radu l-am cunoscut acum un an și jumătate, când m-am angajat la Doxologia. L-am văzut mereu ca fiind omul cel vesel și amabil, care salută de la depărtare și care, în orice situație, te întâmpină cu un zâmbet. Un om simpatic și fără de griji, cu un calm aparte și cu o tonă de energie! Încadrându-l în acest tipar și neavând niciodată prea mult timp de discuții – el fiind mai toată ziua pe drumuri, la volan, eu fiind mai toată ziua în scaun, la birou – în decursul unui an nu mi-a dat niciodată prin minte să-l întreb cum se simte. Bine! Cum altfel?…
La începutul verii, i-am auzit vocea pe scări și-am auzit și murmur de copilaș. Așa că am strigat fericită după el, să intre în birou. Nici nu știam că e însurat, dar să-l văd lângă un prunc era cu atât mai fantastic! Și-a intrat pe ușă, cu David-Gabriel în brațe. La fel de vesel, la fel de viu, la fel de simplu. Iar eu, dacă nu eram pe scaun, m-aș fi prăbușit!
Imaginea celor doi, lipiți unul de altul și iubirea lor mi-au rămas întipărite pe creier. Am plâns mult și plâng și acum, când scriu – și nu pot să-mi iert că pot trece atâta vreme pe lângă și printre oameni, fără să-i cunosc! Fără să le simt și fără să mă străduiesc, măcar, să le alin suferința. Căci, un om care zâmbește nu este neapărat un om fără probleme – ci este, în primul rând, un luptător! Un om care acceptă provocările și, fără a se lamenta, face tot ceea ce-i stă în putință ca să schimbe destinul!
David-Gabriel are 4 ani și 9 luni. Acum trei ani, părinții lui, Radu și Andreea, știau că ceva este în neregulă cu micuțul. Diagnosticul a tot întârziat să apară dar, când a fost dat, a zdrobit totul în cale… tulburare generală de dezvoltare și tulburare de spectru autist.
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
