Opt ani de Șapte pietre
Blogul Șapte pietre sărbătorește astăzi 8 ani de la prima postare. Să-i fie într-un ceas nou și bun!
Să-i fie mai bine decât în anul 7… un an condimentat cu mai puțin scris decât era obișnuit, cu multe bucurii, dar și cu multe dezamăgiri,
Ziua lui, ziua blogului :)
A scrie pe apă nu-i ușor. A scrie în calea apei e mai ușor, dar destul de riscant. Operațiunea se repetă fără număr, până ce iese rezultatul dorit :).
A scrie în jurnalul personal e fain și intim. A scrie în virtual înseamnă a-ți deschide anumite porți și a lăsa pe unii și pe alții să intre. Nu știi cine va poposi pe la tine, pentru cât timp, dacă te va îndrăgi, dacă te va respecta ori dacă te va înjura. Nici nu știi să-ți asumi asta pe la începuturi, când îți faci un blog doar așa, ca să vezi și tu care-i faza.
Pe la începuturi… pentru mine a însemnat 23 iulie 2008. Astăzi, cele Șapte pietre au împlinit 7 ani! Mulți? Puțini? Cine știe? 🙂 Un singur lucru e clar! De șapte ori câte șapte mă bucur de el și de voi toți, pe care v-am cunoscut prin intermediul lui!
La cei șapte ani de Șapte pietre, vouă vă spun La mulți ani! Și vă mulțumesc
Suntem bine, mulțumesc! :)
Șase ani de Șapte pietre
Pietrele mele se numără, se gâdilă între ele, se hârjonesc. Sunt șapte – și, astăzi au parte de șase lumânări. Își freacă palmele a bucurie, că trec în anul șapte – și-și fac tot felul de planuri de viitor.
C-aşa vrea publicul
În această dimineaţă am aflat, cu uimire, că fac parte dintr-un top 10 al celor mai vizitate postări de pe blogurile româneşti – din perioada 13-19 mai. Analiza a fost publicată de refresh.ro, în colaborare cu ZeList Monitor.
Provocările organizării unei campanii sociale pe blog
* Acesta este primul Guest Post de pe Şapte pietre. Pentru că mi-a plăcut ideea. Pentru că mi-a plăcut tema, care se leagă foarte bine de munca noastră continuă – aceea de a fi OAMENI – în fiecare zi.
Încă de când m-am apucat de blogging, am realizat faptul că blogul personal poate fi ceva mult mai important decât un simplu canal de comunicare între mine şi cei din jurul meu. Nu a fost un lucru pe care l-am conştientizat la începuturile mele în blogging însă, cu trecerea timpului şi acumularea experienţei, am văzut că mă pot implica şi pot ajuta persoanele care chiar au nevoie de cineva care să le spună povestea.
Ortodoxie online și face to face
Joi după-amiază s-a mai produs o întâlnire faină, așteptată și neașteptată. Așa este! Joi am participat la cea de-a doua ediție de Blogmeet Ortodox :).
Până să ne facem curaj să ieșim în lume, ne-am adunat în jurul mesei tot așa, ca data trecută, o mână de oameni. Am ronțăit bunătăți, am depănat amintiri din copilăria noastră și din copilăria copiilor noștri, am vorbit despre povești și filme, despre invenții ciudate, despre lumea 2.0 și despre lumea față-în față.