Șapte ani și șapte zile de când mi-am ținut prunca la piept pentru prima dată
Acum șapte zile a fost despre ea. Ca-n fiecare zi, de altfel! 🙂 Dar acum șapte zile, Maria-Paula a împlinit 7 ani!
Acum șapte ani și șapte zile o stângeam la piept pentru prima dată. I-am mulțumit atunci și-i mulțumesc zi de zi că m-a ales să-i fiu mamă.
Hai să punem Iașul sub lupă!
Pe Andrei Tudor Ionescu îl cunosc de când era el adolescent și eu eram tânără! 🙂 Făcea parte din Consiliul Elevilor, iar eu scriam pe domeniul învățământ la Ziarul Evenimentul. Apoi, drumurile noastre s-au despărțit. Am plecat de la ziar, el a plecat din Iași și-a devenit student al Facultății de Informatică de la Universitatea din Manchester, Marea Britanie.
Am auzit vești despre Andrei anul trecut, când a creat o aplicație turistică pentru orașul nostru – Iași Guide. O chestie foarte tare și de maximă utilitate pentru cei care ajung în Iași în vizită,
Telekom și telekom(unicarea). Factura, cât e factura?
În loc de factura pe luna mai, primesc pe 31 mai un sms care-mi spunea: Factura dumneavoastră va fi emisă în curând. În această perioadă nu vor fi percepute penalizări, iar data scadentă va fi modificată corespunzător. Vă mulțumim pentru înțelegere.
I-am înțeles pe oameni. Oricând tehnica cea de toate zilele ne poate da rateuri și… ce să facem, depindem de ea. Am așteptat, totuși, un mesaj cu suma pe care trebuie s-o dau. La finalul lui iunie, am zis:
Digital Talks Iași – comunitatea locală de bloggeri evoluează împreună
Am și eu un blog pe care scriu de aproape 9 ani. E o plăcere nevinovată a mea – o casă virtuală în care mă aciuez atunci când vreau să-mi împart vorbele cu prietenii. În tot acest timp, n-am făcut mare lucru pentru a crește. Nu m-am întrebat prea des de ce fac asta, cum îmi pot construi un brand, cum mă poziționez în comunitate sau cum pot să scot din pasiune și un oarecare venit. Am scris… și-atât. Fără să calculez la fiecare minut câți unici am, fără să aștept vreo răsplată, fără să număr like-uri ori inimioare.
Toate astea sunt bune, zic eu. Recunosc, însă, că-s bune până la un punct. Căci, uneori e cazul să te trezești, să te iei de mânecuță și să te duci să-i asculți pe alții – care-s mai mari și mai faini decât tine și de la care poți învăța să evoluezi.
Ok, deci. M-am dus! La final de iunie am participat la workshop-ul Digital Talks Iași organizat de fetele de la Parenting PR, cele care au creat conceptul Digital Parents Talks. A fost o bucurie să le cunosc și face to face pe Ana Nicolescu și pe Lavinia Pavel,
Cerul ce mi s-a oferit în dar
Aseară stăteam într-un balcon. Aveam o bere cu lămâie în mâini și o priveliște… îmbătătoare în fața ochilor. Nu… berea nu a avut nicio vină și nici un efect. Însă muntele, pădurea, toate nuanțele acelea de verde pe care le ador, aerul tare și tare bun mă făceau să-mi doresc să nu mai plec de acolo. O, Doamne!, am gândit. Mâine seară voi reveni între betoane. Mâine seară mă voi așeza pe pat și voi revedea blocul din față…
Uitasem, biata de mine, că și fereastra camerei mele îmi poate oferi daruri de preț.
50 de bani – dar din dar se face Rai
Aseară mi-am luat o cafea. Doi lei jumate. Am dat trei lei, am lăsat restul pe tejghea și-am zâmbit. Halal ciubuc… Apoi am început să calculez. Totuși, dacă fiecare doritor de cafea ar lăsa 50 de bani… s-ar aduna ceva la final de zi. Și chiar deloc de neglijat.
Din gândurile mele m-a trezit o fetiță,
Eu nu fac parte din lumea lui „altfel”
Dar tu de ce vorbești despre problemele tale? De ce mărturisești când ești tristă? Sau când nu știi ce simți? Sau când zâmbești – doar ca să chemi zâmbetul cel adevărat? De ce îți pui fotografie cu părul zburlit ori cu firele alea din sprânceană care niciodată nu stau cum trebuie? Nu știi că-n lumea virtuală poți fi altfel?
Niciodată nu am vrut să fiu altfel. Altfel decât sunt. Niciodată nu am vrut să pozez în altcineva, ca să plac lumii mai mult. Să-mi creez identități și fericiri care nu-mi aparțin. Să râd când vreau să zbier, să mă fac că fluier când gafez, să par o ideală în fața tuturor defectelor mele.
Deci – eu sunt eu. Și atât. Complet iubibilă și total de neiubit.
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
