Maria și alegerile prezidențiale
Dimineață, devreme:
– Maria, vom merge la vot. Până acum, președinte era Traian Băsescu. Astăzi, vom alege pe altcineva.
– Mami, eu am să votez cu…
Cu bucurie, în grupa mijlocie :)
A trecut un an. Nu știm când, nu știm pe unde, bine c-a trecut frumos 🙂 Au mai fost o aniversare, o vară și o vacanță. Și-a venit, apoi, o zi de luni – numită 15 septembrie. În acea zi, ne-am pus toate visele-n rucsac și am pornit spre grădiniță.
Planuri și neplanuri de mică soție
Maria, cu lacrimi în ochi:
– Atunci, eu n-o să mă mai mărit! N-o să mă mai mărit niciodată!
– Păi, de ce?, o întreb uimită.
E în perioada aceea în care visează continuu la prinţi şi în care-şi schimbă posibilele iubiri ca pe şosete…Să ne amintim: Maria la trei ani :)
Peste o lună, pe vremea asta, vom fi la mare. De la ultima vară, timpul a trecut – parcă, în zbor! De la trei ani – Maria a ajuns la patru. De la 30… noi ne îndreptăm spre 31 de ani. Bătrânețile noastre contează mai puțin :). Însă, amintirile din concediul de acum un an sunt atât de vii în minte, încât pot spune că bălăceala și escapadele noastre au fost ieri. Amintirile au revenit cu atât mai drag în prezent, când am găsit notate în draft-ul blogului niște replici de pe-atunci, de-ale Mariei. Un procent dintr-o infinitate – la care a venit, cred, vremea să dau publicare. Pentru că ar fi păcat să nu ne amuzăm puțin, împreună! 🙂
Patru ani și-o Clopoțica
De la tortul de anul trecut, cu Minnie, Maria-Paula a stabilit: Data viitoare o vreau pe Clopoțica! Și-au trecut zile, săptămâni și luni cât n-a mai deschis subiectul, până ce a aflat că vine, din nou, ziua ei. Știi ce vreau, nu-i așa? Tort cu Clopoțica!
M-a uimit cu ținerea ei de minte și stabilitatea, deși am convins-o că, fie cine-o fi pe tortul ei, va provoca o la fel de mare bucurie. Dar, ce nu facem noi pentru o bucurie întreagă și o dorință complet respectată? 🙂 Prin urmare, Clopo să fie!
Reclamă la blog pe spatele copilului
Am fost la unul dintre multele și fainele ateliere pe care le organizează teacher Oana Jalbă. Eram anunțați să ne înarmăm cu tricouri și chef de desenat – că acuarelele și cariocile speciale pentru materiale textile ne așteptau! În primă fază am zis că iau tricou și pentru mine, nu doar pentru Maria. Apoi am renunțat la idee. Nu știam câtă nevoie va avea copila de ajutor, nici cât de colorată va ieși ea din toată povestea asta! 🙂
Dacă aveam tricoul, ghici ce-aș fi scris pe el! 🙂 Maria, pe bluza ei, a vrut un fluture. I-am respectat, logic, dorința. Totuși, la final, nu m-am putut abține să n-o întreb, timid: Mă lași să scriu și eu pe spate? Când a auzit despre ce-i vorba, a primit propunerea cu zâmbetul pe buze și a adăugat promisiunea: Iar eu o să-ți desenez șapte floricele!
Absolventă de grupa mică
Preșcolera studentă mă face să mă întreb, zi de zi, pe unde zboară timpul! Preșcolera studentă este proaspăt absolventă de grupa mică! S-a dus un semestru, s-a dus al doilea și, uite c-a venit vacanța! O vacanță destul de lungă și cu multe necunoscute pentru ea – cu doruri, cu întâlniri întâmplătoare cu anumiți colegi, prin parc, cu planuri de plecări prin lume și cu vise multe.
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
