Minunile din viaţa mea

Despre Sfântul Nectarie şi despre motivele pentru care ţinem atât de mult la el, am mai povestit în diverse ocazii. N-o să reiau acum istorii despre viaţa lui şi despre minuni scrise în cărţi. Însă, astăzi, de ziua sfântului, mă simt datoare să povestesc minuni simţite de mine, în ultima perioadă. Revărsate asupra unor persoane dragi mie şi, implicit, asupra sufletului meu.

* Mai este cineva care nu știe cât de multe s-au adunat în campania pornită sub ocrotirea sfântului? De la nimic, familia fluturașului s-a îmbogățit! Nu cu bani – deși s-au adunat și sume mari, nesperate! Care se cheltuie mult prea repede, pentru că nevoile sunt uriaşe… adevărat… dar, totuși, s-a avut de unde să se cheltuie, din vară şi până acum! Fluturașul este puțin mai bine. Și, cel mai important, şi-a făcut mulți prieteni! Oameni care, de la campanie și pentru veșnicie, îi vor rămâne aproape. Străini – care au devenit parte din familie, interesați necondiționat de binele unei fetițe, al surorii și al părinților ei!
Cazul fluturașului a mai fost promovat și în trecut, de alte persoane. Însă acum, când l-am adus în atenție pe Șapte pietre, când l-am luat ocrotitor pe Sfântul Nectarie, cu binecuvântarea lui Dumnezeu, s-au întâmplat, realmente, minuni!

* Un caz particular, ce ţine tot de fluturaş şi de sfântul pe care îl sărbătorim astăzi s-a petrecut aproape de jumătatea lunii august. Atunci, în contul PayPal al fluturaşului erau aproape 1.000 de euro – dăruiţi cu multă generozitate de oameni faini. Pentru că mama fetei nu avea card compatibil pentru scoaterea banilor, am făcut transfer de 500 de euro la mine în cont, pe care urma să-i scot şi să ajungă la familie. Cei de la PayPal s-au sesizat că se încearcă scoaterea unor bani care s-au adunat mult prea repede – fară să ţină cont că erau bifaţi drept dar – şi nu vânzare-cumpărare de ceva. Prin urmare, au blocat contul fluturaşului, au sunat la mamă, care nu ştie engleză şi apoi au început să emită o mulţime de cereri pentru deblocarea contului.
Am crezut că înnebunesc! Erau destui bani la mijloc, rămaşi undeva, în aer, iar pe mine cei de la PayPal nu mă băgau în seamă, pentru că nu eram proprietarul contului. Trebuia să rezolv problema urgent, cu atât mai mult cu cât urma să plec în concediu – şi-aş fi rămas cu o grijă mare pe cap! Unii mă consolau că se rezolvă în două săptămâni, alţii ziceau că în mai mult – eu nu aveam atâta timp, nici bani pentru a-i da în loc familiei fluturaşului. Cu destul de mult zbucium şi cu rugăciune la Sfântul Nectarie, cu o zi înainte de a pleca în concediu, cei de la PayPal au deblocat contul. Însă nu au deblocat şi tranfesrul de bani de pe cardul fluturaşului pe cardul meu, motivând că trebuie să mai verifice multe înainte.
Am mers la Biserica Sfântului Nectarie, m-am închinat la moaştele lui şi i-am mulţumit pentru câte făcuse până atunci. Am plecat. Într-o doară, am scos telefonul şi mi-am verificat mail-ul. Făcusem asta şi cu un sfert de oră înainte. Acum, însă, aveam mail de confirmare că a fost deblocată tranzacţia! Am scos banii de pe card la timp şi am putut pleca liniştită, ştiind că părinţii fluturaşului mai au bani încă o perioadă.

* Tot în vară s-a mai întâmplat ceva, despre care mi-e şi frică să îmi amintesc! A fost o nebunie generală, cu mult plâns şi cu gânduri negre. O prietenă foarte bună şi apropiată nouă, medic, se simţea rău. În urma controalelor nenumărate, s-a descoperit cauza. Un chist mare pe un ovar şi o umbră care nu prevesteau nimic bun. Din contra. Toţi se gândeau la ce este mai rău. Mai ales că ea şi alţi prieteni erau în domeniu – doctori de elită care ştiau că, în general, amăgirile rămân doar la stadiul de amăgire…
Am refuzat să accept asta. Şi am zis, de fiecare dată că – poate nu e chiar aşa. Însă, eu nu aveam arme în lupta asta… decât credinţa. Pentru că-mi aleg sfinţi octotitori şi în ocazii fericite, era culmea ca acum să-i las de-o parte! Numai că, nu ştiam la cine să mă opresc. Sfântul Nectarie e vindecător de cancer şi apropiat mie dar, nici de la Sfântul Ioan Rusul sau de la Sfânta Parascheva nu-mi puteam lua gândul. Pentru că, pe ei trei i-am simţit, în acelaşi timp, aproape în această cauză. Aşa că, am pornit în luptă cu trei sfinţi mari, care nu puteau face decât o echipă imbatabilă. Prin intermediul lor m-am rugat lui Dumnezeu aproape continuu, în acea perioadă. Să nu fie aşa cum prevesteau oamenii! Şi, dacă era să fie aşa, să schimbe! Pentru că, da!, cred că rugăciunea poate schimba un traseu deja stabilit! Şi, pentru că sunt minuni din acestea cu carul, aşa că – de ce să nu se întâmple şi acum?
Operaţia dragei mele a fost delicată. În principiu, ar fi trebuit scos uterul în totalitate. Însă, când au tăiat, medicii au observat că fibromul ar putea fi înlăturat fără a afecta vreo altă părticică din corp. Şi-au scos doar fibromul – o enormitate de 20 de centimetri! Apoi, toate rezultatele de analize, ale fibromului, dar şi ale prietenei mele – au fost nesperat de bune! Ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat!… 

Din toate aceste povestiri, doar stropi din marea viaţă, cum aş putea vreodată să nu cred în Dumnezeu şi în sfinţii Lui? Cum aş putea să nu mulţumesc şi să nu mărturisesc? De când s-au întîmplat toate cele spuse mai sus, m-am tot simţit vinovată că nu mi-am găsit timp să scriu. Şi, totuşi, poate că s-a aşteptat o zi specială, precum cea de astăzi! Pentru că nimic nu e întâmplător.