15 septembrie nostalgic
Ştiu că şcoala a început deja. Am şi scris despre asta – şi nu tocmai cu optimism… Totuşi, nu pot ca azi să mă abţin. Să te rog să rosteşti şi tu 15 septembrie şi să observi dacă ai vreo reacţie.
Pentru mulţi dintre noi, 15 septembrie este o amintire. Va fi şi o nouă descoperire – atunci când ne vom duce copiii la şcoală. Să rămânem, însă, la stadiul de amintiri. Pentru că am o surpriză. Două, de fapt 🙂
Sunt surprize muzicale. Sunt melodii de suflet şi versuri nemuritoare. Sunt cântece mai mari ca vârstă decât mulţi dintre noi! Sunt… despre şcoală, despre amintiri… Şi despre oamenii care trăiesc dincolo de moarte!
2 Comments
Jteph
Cum să lipsesc la deschiderea școlii? Ador să-mi revăd profesorii să mai schimb câte o vorbă cu ei și să văd bobocii speriați de ceea ce urmează.
anda_elena
Am avut şi eu zvâcniri din astea, în tinereţe. Şi, de atunci, m-am potolit. De la an la an erau schimbări. Aparent, în bine. Dar, nu mă mai simţeam legată nici de oameni – mulţi noi, necunoscuţi sufletului meu, nici de clase – prea moderne şi doar cu o amintire pală a ceea ce a fost cândva „rândul patru, banca de la geam”…