Scrisul de mana – povestit pe taste
Astazi am scris si am trimis, prin posta, felicitari.
Intr-o lume in care am devenit dependenti de calculator si de telefonul mobil, momentul scrisului de mana si al urarilor revarsate pe hartie mi s-a parut… eliberator! M-am simtit bine! Nu mai conteaza ca la caligrafie am avut mereu -10 (media minus zece!) si ca situatia nu s-a imbunatatit pe parcurs. Conteaza ca am facut totul cu bucurie, fara pic de obligatie sau interes.
Uneori, e nevoie de o schimbare! 🙂
S-ar putea să îți placă
Comedie și amor periculos. Atenție, am aterizat la Ateneul Tătărași!
Cine moare?
3 Comments
Silvia Bogdan
Pe mina ma apuca uneori dorul de a scrie/ trimite scrisori. Ultima imi amintesc ca am expediat-o in perioada liceului… adica acum vreo 5-6 ani. Asteptarea era mult mai distractiva decit impersonalul e-mail.
anda_elena
Pai rezolva cu dorul asta!
Uite, luna lui martie iti da prilejul 🙂
Pingback: