În veci, Alexandra!
Am cunoscut-o pe Alexandra într-o împrejurare nefericită. N-am putut trece mai departe, nepăsătoare. Aşa că, Alexandra a fost cea care m-a făcut să concretizez ideea proiectului OAMENI – în fiecare zi! Ea a fost primul caz prezentat, prima luptă personală pe care am pornit-o alături de tine! Am îndrăgit-o pe Alexandra şi nu am mai putut să renunţ la grija pentru ea nici după finalizarea campaniei de pe blog.
M-am rugat şi am plâns pentru ea, m-am bucurat pentru orice pas care părea a fi o tentativă de ameliorare a bolii sale. Astăzi, însă… este prima zi, după zile cărora le-am pierdut şirul… în care nu o mai pomenesc pe Alexandra în rândul celor vii, chinuiţi, fragili.
În sufletul meu se dă o luptă mare. Pentru că nici pe mine nu mă ocolesc de ce-urile… Pentru că mi-aş fi dorit să te anunţ că Alexandra s-a însănătoşit! Pentru că mi-aş fi dorit ca Alexandra să se întoarcă la şcoală… Însă, după multă suferinţă, trupuşorul Alexandrei a cedat. Sufletul ei a plecat la Doamne-Doamne, într-o lume mai blândă şi mai dulce. Într-o lume fără durere. Cred asta!, iar credinţa este singura care mai rămâne în astfel de clipe.
Mă rog ca familia Alexandrei să aibă puterea de a trece peste acest moment. Şi de a-l accepta. Mă rog ca noi să n-o uităm vreodată pe Alexandra şi s-o mai pomenim, din când în când, în rândurile drepţilor.
Răzvrătirea ne este firească. Dar, când ne mai liniştim, unele răspunsuri par să se contureze… La ce e bună suferinţa copiilor? La ce e bună boala lor?… La nimic… aparent. Însă copiii aceştia au o misiune! Câţi oameni a reuşit să strângă Alexandra în jurul ei? La câte persoane le-a întors gândul spre rugăciune? Pe câţi ne-a făcut Alexandra să conştientizăm că sănătatea nu e obligatorie – că trebuie să mulţumim pentru ea şi să o păstrăm cu sfinţenie?
Alexandra e un model de curăţie, de curaj, de luptător! Alexandra a suferit cât nici nu ne putem imagina! Alexandrei am mii de motive pentru care să-i mulţumesc! Pentru că am cunoscut-o, pentru că mi-a zâmbit, pentru că m-a îndemnat la fapte bune şi la dragoste de oameni! Îţi mulţumesc, Alexandra!
Fie ca, de acolo, de Sus, să străluceşti pentru noi şi să ne luminezi! Să te odihneşti, fetiţă dragă! Şi să zburzi în loc luminat, în loc de verdeaţă – cu pletele în vânt!, aşa cum te visai!
9 Comments
Carmen
Emotionat…Dumnezeu sa o tina vesnic in locul mult visat de ea. Va fi foarte greu pentru parinti… sa-i ajute si pe ei sa treaca peste durerea ce nu poate fi descrisa in cuvinte.
Arina
Am primit aceeasi lectie de viata ca si tine. A fost primul copil pe care nu l-am cunoscut dar am incercat sa-i intind o mana de ajutor. Nu pot reda in cuvinte durerea pe care o am in suflet si nu ma pot consola ca un pui de 7 ani a avut parte de o soarta atat de cruda si atat de multa suferinta. Ca mama, nu pot intelege. Sa ai un zbor lin, ingeras drag!
Gino
Exact aceleasi trairi ma incearca si pe mine. Imipare rau. Am o fata de 9 luni, nu pot concepe traiul fara ea. Am urmarit cazul Alexandrei de cand era internata la Iasi, perioada care a coincis cu primele luni de viata ale gazei mele.Ma bucur ca sunt foarte multe persoane care ianinte de toate sunt oameni.
cristina
iti multumim Alexandra ,prin suferinta ta,am devenit cu putin mai buni,mai umili,mai corecti,eu cred ca ai facut cel mai mare lucru posibil ptr noi,cei care am fost cu gindul si sufletul alaturi de tine….nu te vom uita micuta noastra Aexandra…..
AURA NURIA
ACUM AM CITIT ANUNTUL SI M-AM INGROZIT, DAR DOMNUL STIE CE FACE EL ISI DUCE PLANUL LA INDEPLINIRE.MA DOARE MULT SI SUNT ALATURI DE FAM ALEXANDREI . DOMNUL SA VA INTAREACA!
Lăcrămioara
Câtă mângâiere să știm ce frumos ne-a atins Alexandra viețile!…
Zbor lin, iubita noastră!
Cosmina
Dumnezeu sa o odihneasca in pace. Ea a adus speranta si ne-a aratat cum sa ne reintoarcem la credinta, cum sa fim mai puternici si cum sa luptam. Ne-a facut mai buni. Pentru parinti v-a fi extrem de greu, dar speram ca vor fi multi alaturi de ei in continuare.
cristina
Dumnezeu sa o odihneasca in pace si sufletelul ei mic sa vegheze pe cei din familia ei
cristina
i-am cunoscut familia si stiu prin ce chinuri mari au trecut parintii ei
sa le dea Dumnezeu putere!