Ouăle-LE, LE, LE, LEEEEEEE!

Mâncăm ouă. Mereu. Dar acum, mai mult decât în alte perioade, le şi bârfim. Toată lumea vorbeşte despre ouă! Că-s prospete, fierte, vopsite, fierte şi vopsite direct din magazin (!)… asta nu mai contează.
În toate aceste discuţii mai există momente în care oul şi limba română se ciocnesc. Atunci şi oul, şi limba suferă. Hai să le scutim de suferinţă!
un ou – două ouă
Corect? Da! Până aici e ok.

Problema apare atunci când este vorba despre mai multe ouă şi o formă de genitiv sau dativ.
ouăle e suficient!
ouăleLE e o greşeală!
la fel cum:
ouălor e suficient!
ouăLElor e o greşeală!

Aşa cum spuneam şi în alte rânduri, sunt convinsă că tu ştiai lecţia. Dar ştii, în acelaşi timp, că mulţi ori n-o cunoşteau, ori au ignorat-o până acum.

După atâta învăţătură, hai să ne delectam cu o poezie despre ouă!🙂

S-ar putea să-ţi placă şi...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *