Șapte spuneri care-mi plac de la Sfântul Antonie cel Mare
Pe 17 ianuarie este prăznuit Sfântul Antonie cel Mare – cunoscut, alături de Sfântul Pahomie cel Mare, ca fiind începătorul vieţii monahale. Au rămas de la Cuviosul Antonie multe învățăminte, atât pentru călugări, cât și pentru oamenii din lumea cea mare. Dintre acestea, șapte am ales să notez. Sunt de citit/ recitit măcar o dată pe an – dar sigur nu strică nici o dată pe zi, până ce ne vor intra la cap și la suflet.
* Începutul și sfârșitul mântuirii este dragostea.
* Am văzut toate cursele vrăjmaşului întinse pe pământ şi suspinând am zis: Oare cine poate să le treacă pe acestea? Şi am auzit glas zicându-mi: Smerenia!
* Numai dacă am fost încercaţi de supărări simţim plăcerile şi bucuria. Căci nu bea cu plăcere cel ce n-a însetat şi nu mănâncă cu plăcere cel ce n-a flămânzit. De asemenea, nu doarme cu plăcere cel ce n-a privegheat îndelung şi nu simte bucuria cel ce mai întâi nu s-a întristat. Tot aşa, nu ne vom bucura de bunurile veşnice dacă nu vom dispreţui pe cele vremelnice.
Sfântul Antonie cel Mare vorbește simplu, clar, la obiect. Noi înțelegem?…
* Nu-ți descoperi gândurile tuturor, ci numai acelora care îți pot tămădui sufletul.
* Nu cele ce se fac după fire sunt păcate, ci cele rele după alegerea cu voia. Nu e păcat a mânca, ci a mânca nemulțumind, fără cuviință și fără înfrânare. Căci ești dator să ţii trupul în viață, însă fără niciun gând rău. Nu e păcat a privi curat, ci a privi cu pizmă, cu mândrie și cu poftă. E păcat însă a nu asculta liniștit, ci cu mânie. Nu e păcat neînfrânarea limbii la mulțumire și rugăciune, dar e păcat la vorbirea de rău. E păcat să nu lucreze mâinile milostenie, ci ucidere și răpire. Și așa fiecare din mădularele noastre păcătuiește, când din sloboda alegere lucrează cele rele, în loc de cele bune, împotriva voii lui Dumnezeu.
* De la aproapele este viaţa şi moartea. Că de vom dobândi pe fratele, pe Hristos dobândim; iar de vom sminti pe fratele, lui Hristos greșim.
* Vine timpul ca oamenii să-și piardă mințile. Și, când vor vedea pe cineva care nu și-a pierdut mințile, se vor ridica împotriva lui, zicând: Tu ești nebun!, pentru că nu este și el asemenea lor.
Să nu faci ca mine, dacă vrei să-ți fie bine
Sunt expertă în înțelepciuni târzii. Atât de expertă, încât un prieten mi-a zis că s-a gândit la vorbele mele – atunci când a auzit niște cuvinte faine de la un om cu adevărat înțelept!
Râd. Ca să nu plâng. Eu una am multe de spus. Dar nu din marele exemplu, ci tocmai din contraexemplul pe care-l reprezint.
Absolventă de grupa mică
Preșcolera studentă mă face să mă întreb, zi de zi, pe unde zboară timpul! Preșcolera studentă este proaspăt absolventă de grupa mică! S-a dus un semestru, s-a dus al doilea și, uite c-a venit vacanța! O vacanță destul de lungă și cu multe necunoscute pentru ea – cu doruri, cu întâlniri întâmplătoare cu anumiți colegi, prin parc, cu planuri de plecări prin lume și cu vise multe.
Maria spune
Copila mea este în perioada aceea în care, fix atunci când doi adulți vorbesc, ea își amintește ceva. Nu doar că își amintește – dar în acel moment trebuie să și spună totul. Așa cum era de așteptat, se dovedește, de multe ori, că amintirile se inventează din mers și că, de fapt, ne confruntăm cu problema celor trei secunde în care nu i s-a acordat atenție.
Buuun! Uneori lăsăm de la noi, în alte dăți o atenționăm că nu-i frumos, apoi îi explicăm că la vorbă se stă la rând – exact ca la coadă la covrigi, că trebuie să-i respecte pe cei din jur, mai ales dacă sunt/ vorbesc înaintea noastră, bla bla bla.
Surpriza din cutia de comori
Pe cuvânt! Ieri dimineață, mă uitam la globul meu și zâmbeam. Nu l-am ascuns privirilor și stă tot la expoziție, pe dulap – deși suntem în toiul verii. M-am luat, apoi, cu altele. Cu cinci minute înainte de pleca la serviciu, a bătut cineva la ușă. Un nene, cu un pachet. Am început să râd instant – când am văzut cutia înfășurată în bandă iLUX. Ce coincidență!
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase