Ți-am spus eu!
Ți-am spus eu! Expresia asta este, pe cât de enervantă, pe atât de foarte des folosită. Pentru a tachina. Nu e neapărat o răutate, deși poate fi spusă și cu maximă satisfacție. În general, însă, pornește de la o grijă reală și bună pentru celălalt, dar se transformă, pic cu pic, într-un motiv de supărare.
Trăiește clipa – dacă vrei să trăiești
Carpe diem! Cam acesta era motto-ul preferat al lumii, scris cu mult patos prin oracole. Un motto care m-a făcut să nu iau prea des îndemnul în serios. Am perceput acest trăiește clipa ca motiv de îndrăgosteală, petrecere în neștire și în orbire. Beție la propriu și la figurat, irosire a vieții respirate fără trecut și, mai mult decât evident, fără viitor.
Se zice însă că, pe măsură ce îmbătrânesc, oamenii se mai înțelepțesc. Pesemne că părul meu alb începe să-și mai spună cuvântul și să se revolte de sub vopsea… Măcar el se chinuie să mă aducă pe calea înțelepciunii și, uneori, îmi mai gâdilă mintea și mă îndeamnă să cuget.
Eu sunt de pe altă lume
Eu sunt de pe altă lume. E suficient să-mi zâmbești, să-mi vorbești frumos, să ai mereu o vorbă faină la tine – și mă umpli de fericire! Nu contează cine ești, ce funcție ai, cum ești îmbrăcat sau care e idealul tău în viață. Contează să fii om și să știi că veselia se revarsă din suflet!
Eu sunt de pe altă lume. Nu mă iubești – nici nu te oblig să mă iubești. E dreptul tău să nu mă placi așa cum, în timp, dresându-mă bine, a devenit dreptul meu de a nu pune la suflet toate părerile, ideile și închipuirile pe care le ai tu despre mine.
Eu sunt de pe altă lume. Nu-mi place să mă dau cine nu sunt, nici nu-mi place să mă dau după cireș –
Ziua albastră – conștientizăm autismul
Astăzi mă gândesc la Egu – cu tot dragul din lume! El este copilașul alături de care am lucrat câteva luni… și pe care nu l-am mai recunoscut acum câteva zile, de mare și frumos ce-a crescut! El este frățiorul a trei fetițe minunate – una mai mare și două mai micuțe. El este fiul unor părinți fantastici, curajoși și foarte puternici!
Astăzi mă gândesc la David-Gabriel, copilul cu ochi de vis, pentru care am făcut la sărbători campania Globuri cu suflet.
Astăzi mă gândesc la Matei, micul călăreț care, atunci când se urcă în șa, se transformă.
Astăzi mă gândesc la toate mamele pe care le-am văzut luptând fără pauză. Astăzi mă gândesc la toți tații care au avut tăria de a rămâne în familie și de a păstra armonia în casă.
Când gura lumii te aruncă pe geam
Am auzit cândva, în fugă, o știrucă despre o mamă a trei copii, paralizată de la brâu în jos. Paralizată în urma unei căzături de la etaj. S-a aruncat de la etaj, mai bine spus. S-a aruncat… ca să trăiască! În casă, bărbatu-său o bătuse bine și acum se îndrepta spre ea cu un cuțit.
Calitățile mele – cele mai mari defecte
Dacă ar fi să mai completez într-un oracol, la întrebarea „care sunt calitățile tale?” aș scrie: sunt sociabilă, comunicativă, zâmbitoare. La pagina următoare, când aș fi întrebată despre defecte, le-aș enumera pe aceleași.
Ideea e că vorbesc mult și nu gândesc la fel de mult. Da, sună prost. În realitate, la mine ce-i în gușă găsești și în căpușă. Îmi pun sufletul pe tavă și, într-o sinceritate stupidă, spun exact ceea ce simt. Încerc să nu jignesc ci, din contra, să veselesc pe cel ce-mi stă înainte și, dacă pot, să ajut. N-am nicio pretenție să reușesc să fac asta mereu… dar n-am nici capacitatea de a-mi interpreta și reinterpreta și analiza vorbele –
Să lungim lista cu superstiții!
Ca la fiecare început de an, chiloții roșii, banii din sutien, pupatul sub vâsc și multe alte asemenea superstiții camuflate în tradiții au încercat să-mi strice buna dispoziție. Pe oriunde mă întorc și pe oriunde mă răsucesc, cineva tot se găsește să-mi dea rețeta. Rețeta pentru un an perfect! Sau, din contra, îmi prezice numai dezastre – în funcție de acțiunile pe care le întreprind. După câteva mirări și câțiva nervi, am tras pe nas niște haz de necaz și-am început să creez, la rându-mi, stupizenii noi. Cine știe, poate are cineva nevoie de mai multe opreliști în mișcarea lui liniștită prin viață!
* Să nu-ți încarci niciodată telefonul în prima zi a anului. Altfel, în mai puțin de trei luni, nu vei mai putea să suni pe nimeni de pe el, iar conexiunea la internet va fi varză!
* Să nu lipsești de pe Facebook pe 1 ianuarie, ca să nu riști să stai în umbra virtuală un an întreg!
* Să tag-uiești de 70 de ori câte șapte din prietenii tăi și să le faci urări spumante și pline de artificii.
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
