• Maria-Paula,  Şcoala părinţilor

    Frunze colorate

    În seara asta, pe afară, culegeam frunze cu Maria. Doar așa, de dragul frunzelor! Ne-am întâlnit cu Raluca. Din vorbă în vorbă, ea ne-a întrebat: Veți picta frunze?! Nu aveam de gând, dar ideea mi-a surâs! Așa că, am intrat în primul magazin și am luat acuarele. Doamna de acolo a văzut frunzele, a făcut legătura cu ceea ce-am cumpărat și ne-a întrebat: Veți picta frunze?! Părea puțin surprinsă că mă bag la o asemenea activitate cu o puștoaică atât de mică. Când și-a dat seama că-s hotărâtă, mi-a mai amintit ceva: că o parte dintre frunzele pe care le vom colora le vom putea transpune și pe o foaie albă.

  • Maria-Paula,  Şcoala părinţilor

    Ferice de mintea unui copil!

    În preajma Crăciunului, Maria a văzut un triunghi de brânză topită și a zis: Badu! (=bradul). Apoi, prin ianuarie, a văzut un semnul întrebării pe bluza mea și a exclamat: Doi! Mai târziu, dând cu ochii de revista Dacia literară și-a ațintit privirea pe căciulița de la ă și mi-a spus: Uite, luna! Și tot așa.

    Încă e în perioada aceea nealterată, în care învață, face analogii și lasă imaginația să-i zburde. Vede luna, brazi și cifre acolo unde noi vedem – sec și trist – doar ceea ce este. Asta, în cazul în care ne mai obosim să observăm…

  • Şcoala părinţilor

    Zi de părinte

    Mă zăresc, pentru o secundă, în oglindă. Deşi e 12.30, sunt în pijamale. Experimentez nişte paşi noi de dans, pe muzică de copii. Sar şi par fericită! Femeie nebună…, îmi fulgeră prin minte. Numai un om fără ocupaţie dansează acum şi se maimuţăreşte. Alung repede orice gând rău şi continui distracţia.

  • Şcoala părinţilor

    Jocuri si jucarii pentru bebelusi

    Poate ca-i jignesc pe cei care, la cateva luni, se considera deja maricei. Dar, in postarea asta, bebelusii sunt copiii cu varsta intre 0-12 luni. Pe parcursul primului an din viata, copiii se schimba repede si mult. Daca, la inceput, stau doar culcati si par sa nu aiba prea multa activitate, pe parcurs incep sa-si desopere manutele, stau in fundulet intre perne, apoi fara sprijin, stau in picioare sustinuti si in premergator, merg de-a businea, apoi copacel, isi iau avant si se agata de prize, cabluri si sertare.
    Jocurile si jucariile se pot adapta/ transforma/ schimba in functie de fiecare etapa. Trebuie sa intelegem ca, pentru micuti, jocul are o semnificatie deosebita si, cu ajutorul lui descopera frumos lumea. Orice se poate face din joaca si cu zambetul pe buze. Nu trebuie sa lipseasca jucariile specifice, zornaitoare sau tipatoare – in cele mai diferite forme si culori, cutiute muzicale, cuburi, plusuri si oglinzi speciale pentru bebelusi. Dar, jucarii se gasesc peste tot. Important e sa avem dispozitie. Din timp se pot rupe franturi si oferi, oricat de ocupati am fi.

  • Ale tinereţii valuri,  Şcoala părinţilor

    Jocuri dintr-o alta copilarie

    Desi exista in sectiunea Despre blog explicatia – De ce pietre? De ce sapte?, mai multi mi-au cerut sa le povestesc despre jocul Sapte pietre. Astfel, am descoperit si descopar in fiecare zi ca jocurile copilariei mele se ingroapa undeva, intre calculator si televizor, intre singuratate si sedentarism, intre generatia mea si noua generatie… Acum, cu cat esti mai copil, mai tanar, mai modern, mai proaspat… cu atat mai mult risti sa fii mai inchistat, mai egoist, mai stapanit de tehnologie si poate… mai batut in cap. Nu spun asta pentru a jigni. Nici nu-mi face vreo placere. Sunt pe cale de a deveni mama, iar propriile mele vorbe si idei ma ingrozesc.
    Pe vremea mea adunam capace si organizam olimpiade sportive in fata blocului. Ieseam cu paturica in parc. Faceam concursuri de Miss si de cultura generala. Jucam mult iubitele Sapte pietre, dar si Ascunsa, Baba Oarba, Ratele si vanatorii, Ursuletul doarme, Tarile, Incetul cu incetul se fabrica otetul, Mima, Sotron, Somer, Maroco, Telefonul fara fir, Coarda, Ata, Prinsa, Lapte gros, Flori, fete sau baieti, melodii sau cantareti, Tomanap, Fazan, Spanzuratoarea, Leapsa, Tara, tara, vrem ostasi, Pacalici, Popa prostu, Razboi, Macaua