• Bucurii,  Hopa tropa prin oraş

    Cereale, vopsea de păr, pistrui și alte minunății – poveste cu oameni buni

    Am intrat o fugă la cumpărături. Lichid de parbriz, vopsea de păr și alte mărunțișuri. N-am mai luat coș. La case, cozi mari. Mă așez în spatele unei femei cu o fetiță și cu un coș mai mult gol decât plin.

    – Veniți în fața noastră, spune fetița.

    Îi mulțumesc pentru drăgălășenie și o refuz. Glumesc că mai fac și eu mușchi.

    – Astăzi e ziua mea!

    La multi ani

    Aflu că o cheamă Beatrice și că de azi are 10 ani.

  • Secvenţe,  Te-Ve(de)

    E vorba de sinceritate, dar… trăim în minciună!

    Mi-am amintit de la un film din toiul nopții că… trăim în minciună. Episodul avea în centrul atenției un personaj crispat de faptul că-n jurul lui toți ascundeau realități, se fereau, dădeau răspunsuri corecte… dar nu și adevărate.

    E vorba de sinceritate!, a încercat omul să verbalizeze frustrarea ce-l măcina. Și, până la urmă, firescul pe care l-ar fi văzut atât de ușor de aplicat.

    Însă un alt personaj i-a explicat în două propoziții tot ce era de explicat: Unii nu vor sinceritate. Le e mai ușor să trăiască în minciună.

    Mda. Păcat că replicile astea nu-s doar așa, de film.

    ciuperci otravitoare - trăim în minciună

    Citește și:

    * Șapte adevăruri despre minciuni

    * Cu sinceritate, despre minciuni

  • Bucurii,  Pentru minte,  Pentru suflet

    Bună-i dimineața de luni!

    E luni?! Ce bucurie! Ce șansă minunată de a ne încrunta la ceas, la noua săptămână, la drumul spre serviciu! Cât de iubiți suntem, de ne-am trezit și-am revăzut lumina zilei și mormanul de treburi ce ne așteaptă!

    E luni! Și-am apucat să deschidem ochii, să ne dăm jos din pat, să ne mișcăm… să facem chestii mai mișto sau mai banale – de oameni vii! E luni – și pentru noi, și pentru cei dragi ai noștri, mulți dintre ei la fel de umblători prin lume și de vii!

    Bine-ai venit, zi de luni! Iartă-ne! Pare că te urâm destul de tare… dar nici noi nu realizăm, de fapt, cât de mult te îndrăgim!

    floare si fluture

    E luni! Zâmbesc. Și mă bucur de luni și de noua zi, de noua săptămână, de noua șansă de-a fi! E luni! Bună dimineața!

  • Hopa tropa prin oraş,  Pietre...,  Şcoala părinţilor

    Băiețașii și golănașii nu se nasc peste noapte

    Era trecut de zece. Mă întorceam de la alergat. Plouase, iar parcul era gol și întunecat. În mersul meu, am depășit un grup de băiețași de 9-12 ani. Fumau și erau gălăgioși.

    pasi - plimbare - mers pe jos

    M-am așezat pe o bancă, aproape de bloc. Peste câteva minute, m-au ajuns puștanii. Unul s-a oprit în fața mea și mi-a ținut o lecție de cocoșel ieșit la agățat, care are nevoie de atenție. L-am privit fără vreo reacție. Nu eram nici înfricoșată, nici scârbită vreun pic de tânăra generație. Iar el era uimit. A dat să plece, s-a întors, m-a mai analizat o dată.

    – Știi că am și eu un copil de seama ta?

  • Pentru minte,  Pentru suflet,  Vorbe de duh

    Voia mea sau voia Ta? Unde-i (ne)fericirea?

    Nu prea putem trăi fără să ne facem scenarii în capul nostru. Unele-s înspăimântătoare, și-atunci e bine să ieșim din coșmar. Altele, din contra, sunt de un optimism debordant. Și tot bine e să ne trezim! Căci realitatea – realitatea le întrece pe toate! Zbang! E de ajuns o clipă să se facă țăndări gânduri întregi, zile întregi de presupusă visare, de totală închipuire!

    În ciuda fundului de pământ pe care simt adesea că-l iau, sunt recunoscătoare când mă trezesc la viața cea adevărată! Și atunci înțeleg că-n toată vraiștea din dorințele mele și din ceea ce cred c-ar fi bine pentru mine… ar fi vai și-amar să caut și să mă lupt pentru a împlini „voia mea”.

    Am eu habar ce-i aia?