Un pas pentru Alexandru
În momentul în care am organizat campania Globuri cu suflet, copiii de la Colegiul Naţional şi doamna profesoară Camelia Chihăroi ne-au sărit în ajutor. Necondiţionat! Şi fericiţi că pot ajuta!
Astăzi, sunt ei cei care organizează o campanie! Sunt ei cei care se zbat ca viitorul colegului lor, Alexandru Agape, să nu-şi piardă strălucirea. Nu pot decât să le fiu aproape, să-mi unesc rugăciunea cu a lor şi să vă povestesc şi vouă despre Alexandru. Pentru că, doar împreună, putem reuşi să-l ajutăm pe acest tânăr să păşească frumos în viaţă, sănătos, cu/ pe ambele picioare!
Alexandru este elev în clasa a XI-a. Are vise, dorinţe, planuri. Are şi o tumoră malignă la nivelul genunchiului… Iar vindecarea înseamnă, pe lângă un tratament dur şi operaţii – o sumă pe care ţi-e şi frică să o pronunţi: 100.000 de euro!
2% pentru Călin
Călin are 5 ani şi o tumoră cerebrală – încă neclasificată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii – care îl impiedică să-şi trăiască frumos copilăria şi să se joace alături de surorile sale. După un an de chimioterapie şi după patru operaţii, Călin se simte puţin mai bine – dar mai are de îndurat luni întregi de chin. Toate, cu speranţa de a se însănătoşi.
Luptă cu viaţa!
Am învăţat, în ultima perioadă, că fiecare ban contează. Că banul meu, singur, nu are nicio valoare. Dar, că banii noştri, ai fiecăruia în parte, puţini, puşi la un loc, pot face minuni. Minunea supremă nu înseamnă adunarea unei sume uriaşe – ci salvarea unei vieţi.
Am mai învăţat că, pericolul de-a descoperi că suferi de o boală pândeşte la orice colţ. Şi la orice vârstă. Oricât de sănătoşi părem astăzi, mâine putem primi o lovitură. E greu când există posibilitatea de a te ridica, dar pentru asta ai nevoie de sprijinul semenilor. E greu – pentru că sunt atâţia şi atâţia în stituaţia ta. Şi e greu, pentru că, cei din jur sunt, de multe ori, prea ocupaţi, prea săraci, prea grăbiţi ori… pur şi simplu şi-au pierdut bucuria de a mai crede în minuni. Privesc spre tine şi speră că te vor ajuta alţii… Şi se roagă ca ei să nu ajungă niciodată în situaţia ta…
Un tânăr spre care se priveşte astăzi este Andrei Burlică. Un absolvent exemplar al Colegiului „Costache Negruzzi” din Iaşi, un student la început de drum – al Facultăţii de Informatică de la Universitatea „Al. I. Cuza”. Are 19 ani şi aplazie medulară în formă severă. Boala lui e caracterizată printr-o rarefiere a măduvei osoase, manifestată prin diminuarea numărului de globule roşii, de globule albe şi de plachete. Poate spera la o viaţă normală – dacă s-ar efectua, în Israel, un transplant de celule stem. Operaţia costă 250.000 euro. Iar părinţii sunt profesori…
Ai dăruit Alexandrei un strop de viaţă!
Ieri, am fost la spital – în vizită la Alexandra. I-am transmis toate gândurile bune şi frumoase de la tine, i-am spus că multă lume o cunoaşte şi o iubeşte, că toţi ne rugăm pentru ea. Că ne dorim să treacă peste necazuri, să se întoarcă la şcoală, să crească mare, să fie sănătoasă şi fericită!
Am avut bucuria de a o întâlni pe Alexandra într-una dintre zilele în care se simţea mai bine – în care a stat aproape două ore în camera de joacă şi apoi a cerut mâncare. Mie mi-a zâmbit încă din prima clipă! M-a cercetat curioasă, mi-a răspuns la întrebări, a intrat în jocul meu şi mi-a sorbit poveştile pe care i le-am spus. Mi-a mărturisit că personajele preferate din desenele animate sunt Căpşunica şi Barbie. Şi-am mai aflat de la ea că, atunci când va creşte, vrea să se facă poliţistă!
Mama Alexandrei e terminată, săraca şi, în acelaşi timp, este o femeie extraordinar de puternică! Mi-a spus că nu-i va ajunge viaţa să mulţumească pentru tot ceea ce face lumea pentru fetiţa ei! M-a rugat ca, şi pe această cale, să vă mulţumesc! Tuturor şi fiecăruia în parte pentru fiecare gând, fiecare încurajare, fiecare bănuţ!
Şi… apropos de mulţumiri… e rândul meu să mulţumesc! Ţie, şi ţie, şi ţie! Pentru cei 1.170 de lei adunaţi în campania de pe blog, pentru alţi bani, mulţi!, oferiţi direct în conturile Alexandrei, pentru mediatizarea cazului ei, pentru rugăciune, pentru implicare, pentru tot!!! Nu vreau să vorbesc doar aşa, la general – ci vreau ca, măcar pe scurt, să amintesc zbuciumul ultimelor săptămâni:
Vând spaţiu pe blog pentru O VIAŢĂ – viaţa Alexandrei!
De curând, am vorbit despre visul meu. Acela de a demonstra că putem fi OAMENI – în fiecare zi. Tot recent am scris şi despre Alexandra – o fetiţă de 7 ani, din Dorohoi care, după ce-a intrat în clasa întâi a aflat că trebuie să abandoneze şcoala pentru a petrece timp mult şi dureros prin spitale, într-o luptă nedreaptă cu viaţa. Alexandra are leucemie acută mieloblastică.
Îndemn pentru minte şi suflet
Eşti convins că-ţi vei iubi copilul, încă de dinainte de a-l concepe. Însă, iubirea pentru copilul tău depăşeşte orice imaginaţie.
Când îţi doreşti un copil, îţi doreşti şi sănătate. Când eşti pe cale să ai acel copil, implori sănătate.
Când nu ai copii, durerea unui copil te sensibilizează. Când eşti părinte, durerea unui copil te sfâşie.
Gândul că propriul tău copil ar putea suferi, în timp ce tu îl priveşti neputincios – este o pedeapsă cumplită. Realitatea unui astfel de gând – este o catastrofă.