2.1 milioane dolari – uniți în ajutor pentru micul Noel!
UPDATE 20 iulie
Gata, pentru Noel s-au strâns TOȚI banii, slavă Domnului! Acum mai toate link-urile și munca sunt continuate/ redirecționate către un alt caz, al Alessiei. Aceeași boală, aceeași sumă necesară… 🙁
***
UPDATE 2 iulie – ajutor pentru micul Noel!!!
Când suma de aproape 2.1 milioane de dolari e adunată… calculele precise ale spitalului din Budapesta vin să ne mai zguduie un pic…
Cost ZOLGENSMA 2.100.000 dolari + 5% TVA + cheltuieli analize și terapie post administrare (3 luni de tratament) total: 2.400.000 dolari!
Vestea minunată este aceea că există o dată fixată la care se va face intervenția: 25 august 2020 – dar, cu două săptămâni înainte, trebuie TOȚI banii!
Totalul sumei adunate până la 1 iulie (inclusiv SMS) este: 2.013.460 dolari. Asta înseamnă că mai sunt necesari: 386.540 dolari.
Justificările complete: aici, în mesajul postat de mama lui Noel.
***
În limba română și în limba maghiară curg mesaje de luptă. De luptă minunată, în aceeași echipă! În echipa de ajutor pentru micul Noel! Un copil de aproape un an unește oamenii în rugăciune și în fapte bune. Unește oamenii în strângerea unei sume uriașe: 2.100.000 de dolari!
Adică… 2.1 milioane dolari!!!
Aparent, e ceva imposibil. Dar nimic nu-i imposibil, atunci când ne aflăm cu toții de aceeași parte a baricadei și clădim împreună temelia unei șanse la viață! Imposibilul devine realizabil! Cu diagnosticul aflat în octombrie 2019, în ianuarie 2020 erau deja strânși 500.000 de dolari. Iar până acum, în iunie, s-au adunat 1,5 milioane dolari! În acest context, parcă e mai realizabil visul de a mai aduna încă 600.000 de dolari – numai că greul de abia acum începe!
CM – de la Călin-Mihai la Conventus Mirabilis. Împreună pentru o șansă la viață!
Sărbătoarea de astăzi e pe cât de minunată, pe atât de clară și de… grea. Sfinții Ioachim și Ana au nădăjduit toată viața, până la adânci bătrâneți, că vor fi părinți. Și când visul li s-a împlinit, când au avut-o pe Maica Domnului, după trei ani de la naștere nu au ezitat să împlinească promisiunea făcută în rugăciune: aceea de a-și dărui copila lui Dumnezeu și de a o duce la Templu.
Wow! Cam cât de greu e să-ți vezi pruncul mult așteptat, iar apoi să renunți la el în „favoarea” lui Dumnezeu!? Este, cu siguranță, o cinste – dar câți dintre noi mai reușim să o percepem așa?…
Câți dintre noi suntem dispuși să recunoaștem măcar faptul că pruncii ne sunt împrumut divin, că nu ne aparțin, că brațele noastre sunt făcute ca să-i iubească și să-i îmbrățișeze, dar nu să-i lege definitiv și obligatoriu de noi?!…
Mă întorceam astăzi de la biserică plină de întrebări și de gânduri.
Călin-Mihai are zece luni și-un pic. Să-i dăruim o viață întreagă!
UPDATE
Pe 17 mai 2019, Călin-Mihai a plecat în brațele lui Doamne-Doamne. Nu a trăit mult – dar multe ne-a învățat! Prin zâmbetul lui, prin curajul lui, prin puterea lui de a îndura suferințele și de a iubi! Drum lin, Mihai-Călin! Domnul să-i mângâie pe cei dragi ai tăi, iar tu să te rogi mereu pentru ei de acolo, de Sus!
***
De multe ori reușim să nu trecem nepăsători pe lângă durerea celor din jur. E de bine. Luptăm pentru ei și suferim alături de ei… Iar dacă durerea noastră e mare… și nu-i decât o frântură…trebuie să fie îngrozitor să simți necazul pe propria piele! Și tot îngrozitor e gândul că am putea și noi să fim, cândva, în locul celor ce astăzi nu au timp să plângă, pentru că trebuie să fie puternici.
În vară ne-a marcat pe toți aflarea veștii că Dominic este bolnav și că părinții lui au nevoie de o sumă uriașă de bani pentru a începe tratamentul. Dar Dumnezeu lucrează prin oameni și minunile chiar există! Așa că n-am putut decât să muncim împreună, să donăm fiecare câte un strop de speranță – și să ne bucurăm când, în foarte scurt timp, s-a strâns o parte importantă din bani, iar Dominic a și început tratamentul. (Nu uitați cazul și vă rog să-i rămâneți aproape voinicului, căci lupta lui continuă!)
Printre oamenii impresionați de suferința lui Dominic au fost și părinții a doi copilași minunați. Și sănătoși. Alexandra și Dragoș au luptat atunci pentru strângerea de fonduri, fără să-și imagineze diagnosticul pe care urmau să-l primească acum câteva zile pentru mezinul lor… Fără să-și imagineze că vor simți și ei durerea unui părinte care află că are nevoie tot de… măcar 200.000 de euro pentru viața pruncului lor!
Călin-Mihai are 10 luni și jumătate și-un diagnostic dur: Neuroblastom de Gradul 4, cancer la glanda suprarenală.
Legile ne omoară copiii!
Plâng de furie, de neputință și de groază! Plâng și mă simt capabilă, în secunda asta, să iau de gât toți domnii din țară care ne conduc și care se cred stăpâni pe viețile copiilor noștri! Uneori, nu-i vorba de sărăcie. E vorba despre oameni care, de 27 de ani, fac treburile aiurea! Cu nepăsare maximă și cu nesimțire criminală!
Magda Vasiliu Stoian, prezentatoarea știrilor de la Prima TV, a anunțat că, de trei luni, trece printr-o dramă. Băiețelul ei de 8 ani a fost diagnosticat cu cancer… N-a povestit toate astea ca să ceară ajutor financiar. Se descurcă. Nu se descurcă, în schimb, cu birocrația din țara noastră…
Ce contează că în Italia copilul a fost preluat din prima la tratament, chiar și fără card european de sănătate? În România nu îți poți lua nici concediu medical cum trebuie, d’apoi să faci un dosar întreg la timp… la timp pentru viață!?
Bănuțul cititorului Libris contribuie la reducerea morții infantile în România
Ieri am primit un mail bucuros de la echipa Libris.ro. O librărie online care, cu sprijinul clienților săi, în parteneriat cu Organizația Salvați Copiii România, a reușit să facă o nouă faptă bună! Tocmai a donat către Spitalul de Copii din Brașov aparatură medicală în valoare de 24.500 de euro! La spitalul din Brașov sunt îngrijiți anual peste 900 de copii cu patologii grave, cum este insuficiența de organe. Având în vedere că o mare parte din aparatura spitalului era de peste 30 de ani… sunt convinsă că cele patru monitoare funcții vitale, patru injectomate și patru pulsoximetre vor ajuta de acum înainte cadrele medicale să ajute, la rândul lor, micuții și să le ofere o șansă în plus la viață!
Cum s-a făcut donația asta? Cu câte 1 leu, cu 3 lei, cu 5 lei, cu 10 lei sau cu oricare altă sumă!
Copilul-fluture și-o lecție pentru cei care nu se simt bine în viața lor…
N-am făcut noi multe campanii pe blog, dar am făcut. Și, cel mai important mi se pare că am reușit, în mare, să păstrăm legătura cu cei pe care, împreună, i-am ajutat. Mai mult, voi ați fost cei care m-ați ținut activă și care, periodic, m-ați mai întrebat – și încă mă mai întrebați – despre unul sau altul dintre copiluți, dintre cazuri, dintre necazuri… Când spun Alexandra-Denisa, copilul-fluture – știți deja cam cât de veche ne este prietenia. Din 2012, de pe vremea în care draga noastră avea trei ani.
Campania pentru ea a fost una dintre cele mai mari și mai puternice, iar ajutorul a fost impresionant! Nu greșesc dacă spun că, de atunci și până astăzi cazul copilului-fluture a reușit să rămână în atenția oamenilor cu suflet mare. Nu neapărat cu mult, cât cu omenie, cu o anume constanță, cu zâmbet, cu grijă față de aproapele.
Alexandra este mare și frumoasă, foarte isteață și e o lecție pentru mulți. Nu se simte prea bine și o dor toate, sărăcuța – și, totuși… ironic pentru noi… se simte bine în pielea ei! S-a învățat să fie… copilul-fluture!
Lupta nesfârșită a unei mame. Luptăm și noi alături de ea?
În ultima perioadă n-am mai organizat campanii. Cel puțin, nu atât de publice. Însă, bucuria este că, în toate câte-am încercat să fac în cerc restrâns, lumea a fost mai mult decât prezentă și fericită să ajute. Vă mulțumesc tuturor!
Unul dintre oamenii care, atunci când află de necazul cuiva, sare mereu în ajutor este Carmen Ghercă. Mulți dintre voi o cunoașteți pe ea și, cunoscând inclusiv contextul, știți că e un om suficient de ocupat și de cu multe griji. (Fiul său cel mare, Robert, are autism, și pentru el a început să lupte pentru mai mulți copii cu autism, fiind președintele filialei ieșene a Asociaţiei Naţionale pentru Copii şi Adulţi cu Autism din România – ANCAAR.) Te-ai aștepta, astfel, să se înduioșeze de necazurile celor din jur, dar să nu mai aibă vreme, dispoziție, resurse financiare și pentru alții. Eronat!, după cum spuneam – căci Carmen Ghercă n-a ratat nicio campanie de pe blog și nicio campanie în care m-am implicat chiar și așa, mai din umbră.
De aceea, atunci când ea însăși mi-a prezentat un caz grav și trist, am spus pe loc că voi scrie despre el și voi încerca, pe cât îmi stă în putere, să-l fac public.
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
