Leon Magdan, profesor de joacă la Iași
UPDATE la UPDATE: Spectacolul s-a ANULAT. Îmi pare rau…
Plastiliceală în familie
Astăzi, am cumpărat câteva lucrușoare pentru copiii din campania Mărțișor de jucărie. Creioane colorate, carioci, plastilină. Plastilinăăă! Mi-am dat seama că nu am mai avut activități de genul ăsta din copilărie. Prin urmare, mi-am dat seama că nici Maria nu știe de plastilină. Așa că, am cumpărat o cutie și pentru noi.
Mă înșelasem. Maria știa de plastilină. Aha, ca la Art Attack!, mi-a spus ea – și, m-a dat pe spate :). Știa ce-i aia, dar abia acum se pregătea să se joace. Între timp, acasă a apărut și George. Toți trei am tras aer în piept și ne-am pus pe fapte mari.
A venit vremea să-ți faci controlul!
La începutul lunii decembrie, am scris postarea Din lumea doctoriței Plușica. Mă plângeam, atunci, de sistemul medical românesc. În același timp, mă și bucuram că Maria, învățată cu desenele animate cu doctorița Plușica, a dat dovadă de calm și înțelegere în preajma spitalului și a medicilor.
De atunci, fără exagerare, cred că am – în medie – 20 de oameni care intră zilnic pe blog, căutând câte ceva despre Plușica. Și, nu găsesc decât ideea în sine – aceea că desenele sunt educative și fac foarte bine copiilor! Pentru că, adevărat!, un copil care o cunoaște pe doctorița Plușica – o va îndrăgi, neapărat! Și, posibilitatea este enormă ca orice criză a copilului, în preajma unui stetoscop, a unui sirop, a unui termometru și chiar a unui simplu halat alb să fie redusă în totalitate – mai ales dacă este vorba despre un control de rutină și nu despre o durere pe care o resimte cel mic.Revenind. Căutările astea mi-au creat o… obligație! Aceea de a face și o postare în care să vorbesc chiar despre desenul animat pe care îl putem vedea aproape în fiecare zi, în direct, în reluare și în exclusivitate 🙂 – pe Disney Junior.
Frunze colorate
În seara asta, pe afară, culegeam frunze cu Maria. Doar așa, de dragul frunzelor! Ne-am întâlnit cu Raluca. Din vorbă în vorbă, ea ne-a întrebat: Veți picta frunze?! Nu aveam de gând, dar ideea mi-a surâs! Așa că, am intrat în primul magazin și am luat acuarele. Doamna de acolo a văzut frunzele, a făcut legătura cu ceea ce-am cumpărat și ne-a întrebat: Veți picta frunze?! Părea puțin surprinsă că mă bag la o asemenea activitate cu o puștoaică atât de mică. Când și-a dat seama că-s hotărâtă, mi-a mai amintit ceva: că o parte dintre frunzele pe care le vom colora le vom putea transpune și pe o foaie albă.
Jucării – cu psihologul în mintea părinților
Te uiți, deseori, în jur – și simți o sufocare plăcută! Casa îți este plină de jucării. De la intrare și până în ultimul ungher, nu se poate să faci un pas fără să vezi/ să mângâi/ să calci vreo pisică, o minge, o mașină, o piesă de lego… Orice ordine se transformă, în câteva minute, în cea mai mare dezordine! Însă, când îți vine să te încrunți – auzi râsul cel minunat, primești îmbrățișarea cea mai caldă și privirea care te pătrunde în suflet! Atunci, sprânceana se destinde, fruntea se netezește și zâmbetul pleacă până spre urechi!
Poveste dintr-un șotron
Aseară, eram cinci adulți (cică!), trei copii și un șotron.
La mulţi ani, copilărie!
Copii mici, bucuraţi-vă! Ziua voastră e în fiecare zi… dar, uneori adulţii mai uită… Astăzi, cu siguranţă, îşi amintesc! La mulţi ani!
Copii mari, bucuraţi-vă! Azi este ziua în care e bine să vă amintiţi să fiţi copii! În fiecare zi! Ascultaţi-mi îndemnul! La mulţi ani!