Referendum 2018 – întrebări, dileme, probleme
Puteți să votați DA, puteți să votați NU, puteți să boicotați! Însă încetați, vă rog, cu veșnicele închipuite probleme! Părerea personală e una, dezinformarea este altceva!
Întrebarea de pe buletinul de vot este aceea prevăzută de Legea nr. 3/2000 privind desfășurarea referendumurilor, care spune așa la articolul 7, alineatul 1: „Cetățenii care participă la referendum au dreptul să se pronunțe prin „DA” sau „NU” la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot:
„Nu mi-am dorit să-mi fie mie bine! Mi-am dorit ca vouă să NU vă fie bine!”
Am văzut cândva un film despre o tipă care provenea dintr-o familie destrămată, cu abuzuri și o grămadă de nenorociri. La un moment dat, s-a împrietenit cu o altă tipă – dintr-o familie ideală. Aceasta din urmă a văzut-o ca pe-o soră, iar părinții ei au primit-o în casă și în sufletele lor cu toată deschiderea și cu toată iubirea. Credeți că a fost bine? Din păcate, nu. Căci, în ascuns, tânăra nefericită a început să creeze o grămadă de probleme,
Suntem „toleranți”, vrem drepturi și libertăți, dar încă ne uimește un tânăr care se închină
Îmi povestea cineva care lucrează în străinătate, la o companie nu mare, nu mică… despre un coleg care are un covoraș și care își face rugăciunile zilnic, la ore fixe. Pentru că una dintre ore e în timpul programului de muncă, angajatul a solicitat angajatorului spațiu și timp. Și-a primit. Astfel, biroul de ședințe, care era la vedere, cu pereții de sticlă, a fost tapetat cu hârtie albă și este mereu ocupat de un singur-același om, 15 minute, într-un anume interval orar. În plus, colegul are o învoire vinerea, pentru a merge la rugăciunea colectivă cu cei de-o credință cu el. Super! Adică, fără glumă – mă bucur că există deschidere și respect pentru drepturile (religioase) ale omului. La serviciu și în afara serviciului, căci sunt și unii pe stradă, în parcuri, de exemplu – ei și covorașul lor.
Dar o fi toleranța asta față de minorități egală pentru toți minoritarii? Dar o fi toleranța asta valabilă și în cazul majoritarilor? Mă întreb… fără să caut răspunsul-cel-corect (
politic?).Și acum vin la noi în țară și observ un domn, un mare domn, un formator de opinii… cum este el foarte surprins (a se citi dezgustat, nu mirat și fericit) că există tineri care își fac cruce atunci când trec pe lângă o biserică. Numește acest gest ca fiind „o formă de ploconire”. Și nu se oprește doar aici.
Apusul dintr-o zi de marți
A trecut ceva timp de când n-am mai pozat de la fereastra mea.
A trecut ceva timp de când nu m-am mai bucurat de un apus.
Azi… azi era vremea!
Când ziua-i zi, de ce vorbim despre noapte?! Explicații pe înțelesul copiilor
– Afară este zi sau noapte?
– E zi! Uite ce lumină e! E soarele pe cer! Haha, ce amuzant, cum să-ți treacă prin minte să răspunzi că e noapte?
– Ține minte, copilul meu. Va veni vremea în care unii vor veni la tine, în mijlocul zilei, să-ți spună că e noapte.
– Imposibil!
– Nimic nu-i imposibil!
– Atunci… am să le spun că n-au dreptate!
– Poți încerca. O perioadă. Dar nu e neapărat rostul tău să încerci să-i convingi.
S-a dat startul la vânătoarea de cărți! E semn că… FILIT bate la ușă!
UPDATE: Cartea și-a găsit vânătorul! Felicitări tuturor!
***
Începutul lunii octombrie înseamnă, de șase ani, FILIT! Festivalul Internațional de Literatură și Traducere! Un eveniment la care scriitori, traducători, editori, organizatori de festival, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri și jurnaliști culturali din țară și din străinătate spun prezent! Un eveniment care dă valoare Iașului și care bucură nespus!
O bucurie și o onoare pentru mine este să anunț că și anul acesta, alături de colegii mei, sunt blogger acreditat FILIT. Asta înseamnă că, între 3 și 7 octombrie, cât va dura Festivalul, mă cam mut în Casa FILIT!