Din înțelepciunea mării: răul să îl scrii pe apă
Priveam valurile cum se sparg la mal și nu mă mai săturam. Dantelăria din spumă ștergea urme de pași, iar nisipul redevenea neted și proaspăt, sclipind în soare. Nu reușeam să-mi desprind privirea de la imaginile astea care mi se derulau înainte, ca într-un dans. Răul să îl scrii pe apă – am simțit că-mi șoptesc marea și un sfânt! Și m-am înseninat.
Uite-așa mi-a căzut baticul :)
Ieri încercam să conving pe cineva că Dumnezeu nu-i chiar atât de drastic și că nu stă cu bâta după noi – să ne faulteze pentru orice mărunțiș. Că uneori fix ăștia care ne dăm mari creștini punem garduri uriașe între noi și El. Că ținem la detalii și la picanterii, dar greșim fatal în cele simple, clare, exacte.
De exemplu, faptul că un om ține un post alimentar de șapte săptămâni nu mă impresionează în mod deosebit, dacă în aceeași perioadă de timp face, cu bună știință, o mulțime de alte păcate – din categoria celor mari, despre care și-un necredincios ar ști că nu-s motive de laudă.
Ne recunoaștem bolile?
Ne-am învățat să trăim clipa. Să nu ne gândim la boli sau la moarte – până în ultima secundă. Vor veni ele cândva, dar acum sunt toate departe. Să profităm! Nu ne dăm seama că multe dintre obiceiurile noastre ne îmbolnăvesc, trupește și sufletește. Nu ne dăm seama că tristețea – atât de nefirească și atât de des întâlnită în rândul tinerilor – este, până la urmă, o boală! Nu ne dăm seama că fericiri de moment se transformă, apoi, în goluri, în suferințe, în răni vizibile și răni mai grave de atât.
Rugăciunea pentru lume a Sfântului Paisie Aghioritul
Pare o înșiruire banală de tot felul de situații. E banală însă, doar în condițiile în care putem spune că trăim într-o lume… banală. Da, mă pregătesc să vă prezint aici o rugăciune. Deloc în tiparul clasic, în care suntem obișnuiți. Deloc banală. Rugăciunea pentru lume a Cuviosului Paisie Aghioritul. Rugăciunea pentru lume a Sfântului Cuvios Paisie Aghioritul. Căci de pe 12 iulie 2016, cu bucurie vă spun că Sfântul este trecut și în calendarul liturgic românesc.
Gata cu introducerea. Să citim rugăciunea. Ca pe o rugăciune sau ca pe un text. Și vom stabili apoi cât de banală sau de necesară și de reală este înșiruirea.
Privirea de dincolo de fotografie
Din fotografia aceasta, părintele Cleopa mă privește destul de des. Atunci când îmi amintesc să mă apropii de el, să-i spun săru-mâna și să-i cer o binecuvântare, dar mai ales atunci când mă așez cu fundul pe scări și vorbesc la telefon.
E o fotografie de pe un hol de la serviciu –
Citesc cartea lui Jonathan Jackson
Jonathan Jackson este câştigător a cinci premii Emmy pentru interpretarea din serialul „General Hospital”. E cunoscut şi din rolurile pe care le-a avut în alte filme precum „Nashville”, „Tuck Everlasting” sau „Insomnia”, unde a jucat alături de Al Pacino şi Robin Williams. Jonathan este și vocalistul formației Enation și autor al lucrării „Book of Solace and Madness”, publicată în 2012. Locuiește în Nashville, Tennessee, unde își petrece timpul alături de soția sa, Elisa, și cei trei copii ai lor.
S-a convertit la Ortodoxie în urmă cu aproape cinci ani și, așa cum mărturisea într-un interviu,
Ziua albastră – conștientizăm autismul
Astăzi mă gândesc la Egu – cu tot dragul din lume! El este copilașul alături de care am lucrat câteva luni… și pe care nu l-am mai recunoscut acum câteva zile, de mare și frumos ce-a crescut! El este frățiorul a trei fetițe minunate – una mai mare și două mai micuțe. El este fiul unor părinți fantastici, curajoși și foarte puternici!
Astăzi mă gândesc la David-Gabriel, copilul cu ochi de vis, pentru care am făcut la sărbători campania Globuri cu suflet.
Astăzi mă gândesc la Matei, micul călăreț care, atunci când se urcă în șa, se transformă.
Astăzi mă gândesc la toate mamele pe care le-am văzut luptând fără pauză. Astăzi mă gândesc la toți tații care au avut tăria de a rămâne în familie și de a păstra armonia în casă.
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase
