Andreea Marin & Ștefan Bănică Jr. – despărțire cu respect
În seara aceasta, am citit următorul text pe contul de Facebook al Andreei Marin (Bănică…):
„Dragii nostri, acest mesaj este pentru cei carora le pasa cu adevarat de evolutia noastra profesionala si personala si care ne respecta intimitatea. Dupa 7 ani de casnicie, am decis de comun acord ca e mai bine pentru noi sa ne separam, cu respect pentru tot ceea ce am construit impreuna si pentru copilul nostru.
Câinii iubesc zebrele
De fiecare dată când am văzut câte un câine traversând strada pe trecerea de pietoni, m-am minunat și m-am zgâriat – ba că nu aveam aparatul la mine, ba că nu am scos mai repede telefonul. Și, metaforic vorbind, m-am zgâriat de multe ori! Dacă erau zgârieturi reale, aveam răni profunde și fără număr!…
Daruri speciale
Cadourile altora sunt folositoare,
sensibile sau previzibile în genere.
Ale tale, în schimb, sunt mereuBucuria sărbătorilor prin ochii iLUX
Întotdeauna m-a enervat ideea de Crăciun pregătit încă din noiembrie. Cam în luna asta magazinele se umplu de globuri, beteală, promoții. Moși Crăciuni de toate felurile ne invadează spațiul – din vitrine, din parcuri, din reclame. Brazii apar în piețe sau pe la marginea drumului, dozele de vin se cocoloșesc bine în beci… totul pare a fi perfect și gata rezolvat, de măcar o lună înainte! Apoi, începe să se apropie și Crăciunul. Cam târziu sau… nu știu cum să zic – dar, aproape că ne-am și plictisit de el, prin toate copiile lui hidoase.
Susţine olimpicii ieşeni!
Cine mă cunoaște, știe că îmi plac… olimpicii! Că-i susțin, că scriu la ziar și pe blog despre ei, că mă plec în fața măreției lor. Că-i respect pentru efortul susținut, pentru felul în care își sacrifică timpul liber, somnul, viața. Pentru faptul că ei nu văd niciun sacrificiu în toată munca lor și pentru faptul că relaxarea înseamnă un nou exercițiu, un nou experiment, o nouă descoperire. În acest context, rezultatele excepționale pe care zeci de elevi ieșeni le obțin, an de an, la competiții naționale și internașionale – nu mai sunt o surpriză! Ele, însă, bucură – și ne dau de gândit!
Elevii buni câștigă. Duc numele Iașului și al României peste mări și peste țări. Ne reprezintă. Dar, noi?! Noi ce facem pentru ei?Minunile din viaţa mea
Despre Sfântul Nectarie şi despre motivele pentru care ţinem atât de mult la el, am mai povestit în diverse ocazii. N-o să reiau acum istorii despre viaţa lui şi despre minuni scrise în cărţi. Însă, astăzi, de ziua sfântului, mă simt datoare să povestesc minuni simţite de mine, în ultima perioadă. Revărsate asupra unor persoane dragi mie şi, implicit, asupra sufletului meu.
(i)Responsabili
Şi-am fost astăzi la locul faptei. Şi m-am simţit copil, pentru o clipă – şi m-am simţit ruşinată că-s om mare, vinovat şi iresponsabil… Suntem mult în urma vremurilor şi-a civilizaţiei… Atât de simplu ne-ar fi să renaştem din prostia şi din lenea noastră şi atât de motivaţi ar trebui să fim de copiii noştri dar… nu ştiu… ceva ne ţine în loc.
Totuşi, azi am simţit şi un dram de speranţă! Azi am urcat în autocarul transformat în Laboratorul Verde al Reciclării şi m-am bucurat, alături de elevii ieşeni din clasele a III-a de vraja unei fapte bune.
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase