Când o să mă fac mare – planuri de viitor din trecut
Când eram mică-mică, pe la trei-patru ani, poate cinci (habar nu știu… ca să citez o altă gărgăriță mică-mică) m-au năpădit gândurile – planuri de viitor. Ce-aveam să mă fac atunci când voi fi mare? Nu era una dintre întrebările enervante ale adulților care așteaptă, amuzați, un răspuns pe care-l uită oricum repede. De data asta era întrebarea mea. Și frământarea mea.
În fiecare zi aveam o altă meserie la care, din păcate, seara trebuia să renunț.
Alaltăieri voiam să mă fac doctoriță… dar am realizat că
Cadou de suflet – pentru un suflet mare!
Ziua de 9 mai are o mare însemnătate atât pentru România, cât și pentru Europa.
Mai presus de toate acestea, ziua de 9 mai este una specială în familia noastră.
El este frățiorul meu, Bogdan-Constantin!
Astăzi e ziua lui!
El este cel care, la 6 ani spunea, cu ochii în lacrimi, că-și dorește un frățior sau o frățioară. Mulțumesc!
El este cel care nu doar că m-a dorit, dar mi-a și arătat mereu asta,
Crezi in minuni? Dar in dureri de masele?
Izvorul Tamaduirii se sarbatoreste, mereu, in prima zi de vineri de dupa Pasti. In 2010, data sarbatorii a fost 9 aprilie. In acea perioada, eram insarcinata in luna a sasea, spre a saptea. Si, cum bucuriilor li se mai pune, din cand in cand, cate o piedica – pe langa burta, mie imi mai crestea si o masea de minte.
Dor de tara
Am fost un copil crescut in fata blocului, care-si ocupa timpul adunand capace si melci, jucand ascunsa si sapte pietre. Spre deosebire de copiii din ziua de astazi, care parca-s mult mai tristi ca noi, eu eram fericita.
Imi lipsea, totusi, ceva. Viata la tara. Singua bunica, din partea mamei, locuia in alt oras, dar tot la bloc. Tata isi are originea in indepartata Oltenie. Acolo, am ajuns de prea putine ori, pentru ca bunicii nu mai traiau, iar drumul era naucitor. Mergeam o zi intreaga, schimbam doua trenuri si o cursa. Nu puteai face jocul asta de cate ori iti venea cheful…Cand l-am cunoscut pe George, am cunoscut si tara. Cu multa retinere din partea lui, care se temea sa ma scoata din puf. Cu multa retinere din partea viitorilor socri (adica, a celorlalti parinti ai mei), care aveau emotii ca le va intra pe poarta o oraseanca, sau ca inainte de oraseanca vor intra un nas pe sus si o spranceana incruntata.O bunică și-un bunel
Această fotografie, văzuta pe blogul Gianinei Munteanu, mi-a trezit un amalgam de sentimente și de amintiri.
Am povestit, mai demult, că n-am prea avut parte de bunici. Poate că acest lucru sau poate că, pur și simplu, firea mea, m-au făcut să ador bunicii! Să-mi fie, cu mici excepții, foarte dragi!
Râsus contagiosus
Ce înseamnă – a râde cu poftă?
Îi molipsești pe ceilalți sau îi îngrozești?
Îi faci să râdă cu tine sau să râdă de tine?Persoana din înregistrare e o isterică sau un om vesel?
Ascultând înregistrarea – ai râs măcar pentru o secundă?Sa ai zile frumoase, pline de zâmbet!
Dacă poți și dacă vrei – să râzi în hohote!Reportaj din alte vremuri – pentru toate vremurile
Mama, sotie, femeie de cariera. Femeie de cariera, mama, sotie. Sotie, femeie de cariera, mama. Diferite variante de a ordona atribute care trebuie sa fie mereu pe primul loc.
Cand trageam eu aceasta concluzie, inca ma numeam Epure.
Pe atunci – colaboram cu Radio Iasi.
Pe atunci – era 2005.
Realitatea acelei perioade e valabila si astazi. Si va fi mereu valabila…Ascultati raspunsurile unor copilasi care nu stiau inca sa se stearga bine la fund – dar stiau de ce e mama nervoasa, de ce se duce mama la serviciu, ce sunt aceia bani.
Lucrurile făcute în joacă sunt cele mai serioase