De la amăgire la dezamăgire, cu un pas mai aproape de fericire
Ce-i dezamăgirea, dacă nu un antidot la… amăgire?!
Dezamăgirea e precum rana aceea de cuțit pe care o faci, atunci când vrei să scoți veninul. Problema e că acum nu știai că te-a mușcat șarpele. Ești luat prin surprindere… și doare. Tare!
Mai ales că pare că-i vorba doar despre rană și atât. Dar era și amăgirea pe acolo. Demult. Numai că ea se afla în întuneric și în minciună. Era dulce și faină… aproape că te obișnuiseși cu ea. Însă n-avea temelie bună. Păcat!
De fapt, nu-i păcat. Dar, na, vorbește suferința din tine. Acum doare totul. Amăgirea și dezamăgirea dor până la os. Dar ce venin se scoate fără durere?
Plângi. Plângi cât vrei, până nu mai poți! Și apoi te vei liniști. Și apoi vei înțelege. Un om dezamăgit e un om în curs de vindecare. Un om dezamăgit e un om care cunoaște adevărul. Un om dezamăgit are șansa de a deveni un om fericit!
S-ar putea să îți placă
Când nu iubesc
Text de pus creierul în priză
5 Comments
Helenita
Dupa dezamagire, vindecarea vine, insa prea tare doare.
anda_elena
Doare… dar asta-i viața. Din păcate, fără durere nu mai reușim să înțelegem și să apreciem bucuriile.
Pingback:
Cristina
Fix in timp ce mi-a apărut acest articol plâng și a venit așa ca un mesaj să mă întărească. „Un on dezamăgit are șansa să devină un om fericit!” Mulțumesc! 🙏
anda_elena
Sus inima! Ce trebuie să ne scoată din amăgire e de bine… chit că-s și lacrimi la pachet. Te îmbrățișesz!