La mulți ani, tata!

E minunat, pentru că e al meu. Modelul meu de om adevărat și bun, de om vesel și iubit de alți oameni. E minunat și-i tânăr, pentru că așa a știut să se păstreze. Pentru că are drag de viață și pentru că găsește motive de zâmbet în orice întristare. La mulți ani, tata!

E minunat, pentru că-i un bărbat care a știut întotdeauna ce înseamnă casă și acasă. E minunat, pentru că atunci când întorc capul căutând sprijin, mângâiere, un reper – el e acolo.

Sunt bucățică ruptă din el – în multe bune și-n multe pe care lumea le consideră mai puțin bune! 🙂 Am degajarea lui și optimismul lui – și mereu credința că, într-un final, totul va fi bine. Puțină inconștiență, poate. Multă putere de a vedea bucuria și lecția, acolo unde alții văd nenorocirea.

În 2010 scriam despre ieșirea la pensie a domnului profesor. În 2015 scriam despre tata, la împlinirea unei vârste rotunde! Și cei 70 de ani de atunci tot… cresc! Frumos, slavă Domnului pentru toate!

Tata rămâne un reper al tinereții și-al voioșiei. Tata face în fiecare dimineață exercițiile de înviorare. Tata știe să se joace cu păpușile. Tata știe să curețe zarzavaturi și să dea cu mopul prin casă. Tata știe să mânuiască tastele și, până de curând, a avut mai mulți prieteni pe Facebook decât aveam eu. Tata știe să-și ia lumea în cap și să plece în câte o excursie – și întotdeauna știe drumul înapoi. În brațele noastre!

La mulți ani cu sănătate și cu noi alături, om minunat!

La mulți ani, tata!

La mulți ani, soțul mamei mele!

La mulți ani, bunic la puterea a treia!

Te iubim!