Ora de poveste: BumRățușcă și Slăninuță

A fost odată ca niciodată… o Anda Elena căreia îi plăceau poveștile! I-au plăcut în copilărie și-o să-i placă până când o să încalece pe-o șa… și-o să-și ia tălpășița din lumea asta. Uite-așa! 🙂 Îi plac poveștile vechi și bune, poveștile noi și pline de mister, poveștile inventate și poveștile născute din viața cea de toate zilele. De aceea, să nu vă mirați prea mult când o s-o vedeți pe Anda Elena oprindu-se din alergătura sa de mare adult, pentru a citi și pentru a se bucura de o carte plină de farmec, de învățăminte, de umor și de… poze frumos colorate! 🙂 Face asta des. Acasă și în librării, pe stradă și la… serviciu! O, da! Anda aceasta face parte dintre norocoșii care până când și la serviciu prind câte-o carte de povești – și-o savurează la pauza de cafea!

Zilele acestea, colegii de la Editura Doxologia m-au vizitat și mi-au prezentat „Trei povestiri pentru copii isteți” – și pentru mine, logic! 🙂 Atât le-a trebuit, ca să încep eu să mă entuziasmez: Sunt foarte faine! Vreau să citesc și eu o poveste pentru blog!, le-am spus puțin temătoare… cu gândul la un posibil refuz. Și cine nu te lasă?!, au întrebat ei.

Uraaa! „Trei povestiri pentru copii isteți” a apărut în categoria de cărți pentru copii Doxologia Junior. E scrisă de Lăcrămioara Cojocaru, are ilustrații de Zelmira Szabó și face parte dintre acele cărți în care fiecare prichindel se poate regăsi. Pe el… împreună cu temerile sale, cu zbuciumul său, cu supărările inevitabile care decurg din ceea ce simte el în suflețelul său și din comunicarea cu ceilalți copii.

BumRățușcă și Slăninuță este prima poveste – cea pe care am și ales s-o citesc. E o poveste despre nervi, despre râs unul de altul, despre mâncat nesănătos și, într-un final, despre prietenie, despre perseverență, despre gura lumii slobodă, despre vieți care se pot schimba în bine și despre copii fericiți. Vreți s-o ascultați? Dacă da, apăsați play și… să vedem ce-o să iasă! 🙂

Celelalte două povești sunt Tremurici Curajosul și Pisoiul Zbârlici. La fel, copiii mici și noi, copiii mai mari, ne putem regăsi în pielea personajelor și în ceea ce trăiesc ele. Fricile lor, nemulțumirile lor, dorințele lor de a se ascunde și, în același timp de a trăi prietenia, iubirea, acceptarea – toate sunt prezentate firesc și cu umor, și toate își găsesc un final fericit.

E fain tare să descoperi că nu ești singurul copil care trece printr-o supărare, că mai sunt și alții care au diverse temeri, că mai sunt și alții care nu sunt cei mai fericiți atunci când se privesc în oglindă. În același timp, e super să vezi cum se poate întoarce roata, cum poți afla un avantaj în orice dezavantaj și cum poți găsi o rezolvare a problemelor tale – atunci când vine momentul cel mai potrivit. De aceea, eu mă bucur foarte de cărțile educative de la Editura Doxologia Junior – și, dacă o să mai vreți, din când în când o să mă bucur aici, alături de voi! 🙂