Mulțumesc-ul duce la mântuire
Ziua de astăzi este despre… mulțumesc!
Căci astăzi… se iau zece leproși, se adaugă un Mântuitor și o rugăminte, pentru vindecare.
Se obține sănătate și se pleacă. Dintre cei zece sănătoși, foști leproși, doar unul se întoarce să mulțumească. Ceilalți nouă, nu. Și, totuși, rămân sănătoși.
Al zecelea, însă, primește un bonus. Hristos îi spune: Scoală-te şi du-te; credinţa ta te-a mântuit!
Oau! Doar pentru un mulțumesc?! Da!
Ce ne trebuie mai mult să înțelegem importanța și frumusețea acestui mulțumesc? Un cuvânt pe care îl învățăm din fașă, dar pe care îl rătăcim, de multe ori, pe drum.
Avem multe motive pentru a mulțumi! Celor de lângă noi și, cu atât mai mult, lui Dumnezeu! Clipă de clipă! Să nu uităm asta… Să nu uităm să ne bucurăm de viață, să ieșim din deznădejde, să facem pași înainte, să cerem și… să mulțumim!
(Postare inspirată dintr-o predică a părintelui Cleopa Ilie. Mulțumesc! Din suflet!)
S-ar putea să îți placă
FIKA – pauza de fericire fără… zahăr!
Apus de duminica
2 Comments
Anghel Curty Jr.
Odată, avva Cleopa Ilie, ne spunea ca decâte ori ai primit un dar, oricât de mic, ai scăpat de o boală, de un necaz, ai trecut un examen, ai scăpat de un accident, ori ți-a împlinit Dumnezeu rugăciunile, dacă ai în cale o biserică, dă fuga acolo și scrie un acatist simplu de mulțumire:
„(Cutare) fiul / robul lui Dumnezeu, dimoreună cu familia, mulțumesc pentru toate cele date și mă rog pentru iertarea tuturor greșiților mei (DECI, ATENȚIE, NU A DUȘMANILOR, VRĂJMAȘILOR, ETC.!), sănătate, întărire, dragoste și mântuire. +AMIN.” Iar de este seara, ori nu mai este deschisă nici o biserică, atunci te rogi la miezul nopții la candelă, cu mulțumire pentru toate, iar apoi, a doua zi, dai fuga cu acatistul de mulțumire, pentru toate cele date și pui un bănuț, cât te lasă inima și punguța.
Ne-a mai spus că dând astfel slavă, darurile, binele, toate cele se vor înmulți, iar de nu, multă vreme vei merge tot mai greu, cu pagube, necazuri…
Drept să spun, de fiecare dată când am făcut așa, ne-a mers cât se poate de bine!
Dar, iată, vine și vremea ispitelor și a încercărilor…
Ne încearcă Dumnezeu, fiindcă ne iubește!…
Odată, era deja seara, iar toate bisericile din oraș erau demult închise… Ne-am luat cu treabă, cu gătit mâncare, copiii erau mici, la școală, lecții, alte cele…
AM UITAT! Am uutat să facem cele cuvenite, mulțumind!… A doua zi am uitat să las în drum la biserica din cartier, la 200 – 300 de metri de blocul nostru…
După vreo 2-3 săptămâni, au început necazurile, pagube, de toate… URGIE MARE, NU GLUMĂ!
Atunci, Dumnezeu să o ierte și s-o odihnească, soția mea, nici nu intră bine pe ușă de la serviciu și-mi spune:
„Măi, abia am așteptat să ajung să-ți spun: știi de ce ne merge atât de rău în ultimele luni, că nu mai știm de noi?…
Mai ții minte ce ne-a spus părintele Cleopa astă vară la Sihăstria?…
Mai ții minte că odată, noi am uitat să mulțumim?…
Azi noapte am avut așa cumva, ca un vis, ca un gând în vis… Am avut un somn ca de plumb…
De atunci, am scris această rugăciune de mulțumire… A cercetat-o și duhovnicul nostru din anii demult trecuți, tăicuțul nostru, părintele Arsenie Papacioc și mi-a dat binecuvântare… Ne-a fost duhovnic, dar nu numai, vreme de aproape trei decenii…
Iată dară aici, mai jos, rugăciunea mea:
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, nădejdea noastră, slavă Ție, pentru t o a t e cele date mie slavă Ție!
anda_elena
Vă mulțumesc tare mult pentru această mărturisire de suflet!