Femeia, fusta și pantalonul

Am un bărbat cu multă răbdare și cu mult drag față de mine! Care mă încurajează mereu, dar care mă și strunește, când vreau să ard etape și când îmi fac prea multe griji.
90% din viață mi-o petrec în pantaloni și, până acum, niciun crac n-a fost tăiat de impulsuri habotnice 🙂. Pentru că, da – ne putem lua de multe, inclusiv ne putem gândi să trecem cu forța un președinte la ortodoxie. Nici asta și nici fusta nu sunt, însă, chestiuni care ar trebui impuse. Orice pas către Hristos trebuie simțit și orice drum are un alfabet al său.
În acest context și referitor la pantalonii în care, deocamdată, mă simt cel mai bine, mi-a fost dedicat un punct de vedere! 🙂 Un strop de liniștire, un gând fugar și un zâmbet năstrușnic în colțul buzelor – „în ziua în care o da Domnul să fie preoțit, poate am să-i fac o surpriză și o să mă îmbrac frumos”! 🙂

Despre Fustă vs. pantaloni la Biserică poți citi și tu, aici.