Adulți, pe loc repaus!

Toţi copiii îşi doresc să se transforme urgent în oameni mari. Toţi oamenii mari ar da orice pentru a redeveni copii. Unii dintre adulți sunt mai norocoşi decât alţii, în funcţie de câtă copilărie reuşesc să păstreze în sufletele lor. Oamenii care-s copilăroşi, veseli, optimişti, abia aşteaptă să aibă propriul odor, un nepot sau o bebe-cunoştinţă, pentru a da în mintea copiilor fără să li se reproşeze asta! 🙂

Casa noastă e un câmp de bătaie al jucăriilor! Sau… raiul jucăriilor – depinde cum priveşti. Pentru noi, e un rai şi un mic chin – atunci când trebuie să le punem pe fiecare înapoi, la locul lor, măcar pentru câteva secunde… E, mai ales, o bucurie, pentru că ne putem târî pe jos, putem dansa şi cânta (ţipa) oricând ne vine, putem face ca maimuţa, leul, calul, oaia, cesul, maşina, vaca…, putem zbura, putem construi, putem dărâma, putem să ne facem coifuri din prosoape sau din hârtie igienică, putem citi poveşti demult apuse – fără să ne acuze cineva că pierdem timpul!

E un lucru fenomenal să fii adult şi să-ţi trăieşti din plin copilăria. De multe ori, lipsa timpului dar, mai ales, a dispoziţiei, ne transformă în roboţi. Pentru ce? Dacă vrem să fim fericiţi, trebuie să redevenim oameni. Și să ne încărcăm bateriile, oricând avem ocazia, cu o doză de copilărie. Putem citi o poveste, putem asculta un cântec de leagăn, putem privi jocul copiilor, ne putem implica în joc. Suntem adulți. Și, totuși… putem sări aţa, putem face un avion din hârtie sau putem să-i furăm cuburile unui micuţ, pentru a construi o căsuţă de poveste! 🙂

Citeşte şi: Îndemn pentru oamenii mari (de 1 Iunie)