Plete magice

Cand eram mica, ai mei ma tundeau mereu scurt. Iar eu visam sa am parul lung, sa simt vantul prin el… sa fiu un fel de Ileana Cosanzeana in varianta neagra.
Si, cand imi era dorinta mai arzatoare, imi puneam niste ciorapi in cap, aranjam cate o fundita la fiecare crac, iar visul meu devenea realitate. Simplu. Si eram fericita.

Pentru ca un copil poate transforma orice moment, oricat de banal, intr-unul cu adevarat special.

Publicat de anda_elena

Bla bla bla bla....

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *