Răspunsul Sfântului Gheorghe

Mai mult de un an m-am rugat Sfântului Gheorghe. Era luat drept ocrotitor în cadrul unui proiect care, personal, mă rănea – dar care, la bază, aducea alinare unor oameni ce aveau cu adevărat nevoie. De proiect, de alinare, de Sfânt. Așa că eu mai puțin contam. Mă rugam ca totul să iasă bine și ca timpul să treacă cu folos – cu rezultate bune și împliniri. Și, cândva, după aceea, urma ca și viața mea să se reașeze în matcă.

Contrar așteptărilor, spre sfârșitul proiectului, în cale mi-a ieșit furtuna. Furtună ce mi-a distrus matca și, aparent, viața. Așa că, într-un moment de furie și de adevărată nebunie, am început să-l iau pe Sfânt la rost:

– Îți bați joc de mine?!

Continue Reading

Să ne iertăm unii pe alții, ca să primim iertare

Nu se cuvine să intrăm în post fără să ne iertăm unii pe alții. Neiertarea este un lanț încătușat în jurul sufletului nostru, care nu ne dă posibilitatea să fim oameni liberi, iar libertatea definește în esență viața creștinului adevărat. Încercați să iertați celor care poate v-au greșit, nădăjduind că în perioada ce urmează ne vom curăți prin

Continue Reading

Sileşte-mă să mă întorc spre Tine!

De multe ori, când ne rugăm, citim niște cuvinte – iar mintea și sufletul ne umblă pe coclauri. Mai există, însă, și dăți fericite, în care câte un fragmențel ne face să-l trăim cu totul și să ne înfiorăm, conștientizând ceea ce zicem/ cerem/ dorim…

Așa mi s-a întâmplat cu o bucățică dintr-o rugăciune de suflet: De aceea, te rog, ascultă rugăciunea mea şi prin Duhul Tău Cel Sfânt învaţă-mă calea pe care să merg; iar atunci când voinţa mea cea ticăloasă mă va conduce pe alte cărări nu mă cruţa, Doamne, ci sileşte-mă să mă întorc spre Tine.

Tot citind, tot ajungând la bucata aceasta, m-am oprit, m-am scuturat și m-am întrebat: Dumnezeule, oare eu înțeleg ce-Ți cer?

Continue Reading

De ce postesc, mă rog, fac milostenie – și, cu toate acestea, nu am bucurie?

Viața creștină nu se reduce la o înșiruire de legi, rânduieli, interdicții sau îngăduințe. Ea este mai mult decât atât: este viaţă şi comuniune de iubire. „Postul, privegherea, citirea Scripturii, lipsa de îmbrăcăminte și alte lucruri necesare nu constituie desăvârșirea”, ne spune Sfântul Ioan Casian. Ele „sunt mijloace ale desăvârșirii fiindcă scopul ultim al practicii acestora nu constă în ele însele, ci prin ele se ajunge la scop”.

Adevăratul scop al vieții creștine constă în dobândirea Duhului Sfânt al lui Dumnezeu, mărturisește Sfântul Serafim de Sarov. Vedem aici răspunsul la întrebările foarte des întâlnite: De ce nu am bucurie? De ce nu mă simt împlinit? De ce cad în deznădejde deși postesc, mă rog, fac milostenie?

Continue Reading

Gânduri la început de post

Ni se recomandă să postim nu numai de bucate, ci și de păcate. Să ne înstrăinăm de rele, să ne înfrânăm gândurile și limba, să ne îndepărtăm de mânie, să ne despărțim de răutăți, de pofte, de minciuni, de judecarea aproapelui. N-are cum să ne iasă. Nu spun că n-are cum să ne iasă „totul la perfecție”… nici măcar un bob din postul cel adevărat nu suntem în stare să-l ținem. Și, totuși, exact conștientizarea și minima noastră dorință de a fi un picuț mai bine, de a fugi de păcate, de a ține un post plăcut lui Dumnezeu – acestea toate reprezintă postul nostru.

Postul e un medicament pentru trup – o dietă, o cură de detoxifiere am putea spune, lumește vorbind. Doar că medicamentul și tratamentul acesta pentru trup, pentru a fi complet,

Continue Reading

Gândul de dinaintea cafelei de dimineață

Câteodată, abia reușim să ne facem curaj să răspundem ceasului. Ok, ok, mă trezesc… Și mai stăm cinci minute. Și încă vreo cinci… Până când… văleu, iar sunt în întârziere! Și fuga, fuga, fuga… alergăm ca bezmeticii prin casă, încercând să recuperăm cele cinci, cinci și încă vreo cinci minute de închipuit răsfăț.

Din timpul ăsta leșinat și apoi din timpul cel alergat – oare mai reușim să strecurăm două secunde

Continue Reading