Obligativitate şi responsabilitate

Mare parte din viaţa mea offline se desfăşoară în trafic. În ciuda unui Iaşi distrus, mie îmi place, în continuare, să conduc! Nu mă enervez decât foarte rar, iar în momentele în care stau de cinci ori la acelaşi semafor profit să admir/ analizez/ creionez oamenii.

Incidente există. Şoferi nervoşi, la greu! Şi, atunci, pentru a-mi păstra relaxarea, încerc să fiu corectă. Să nu încalc (prea multe) reguli de circulaţie şi, mai ales, să am toate actele şi toate plăţile la zi. Dacă, pentru unii, a-şi face asigurări RCA înseamnă o variantă opţională, în cazul meu – acest aspect intră la categoria obligativitate şi responsabilitate.

Continue Reading

Un stres în minus, un bine în plus

Eram într-o perioadă destul de strâmtorată din punct de vedere financiar. De fapt… când nu suntem?! Încercam, atunci, să vedem cum ne drămuim banii, pentru a face toate plăţile şi a nu rămâne cu buzunarul gol. Pe lângă cheltuielile de zi cu zi, ne mai expira şi asigurarea la maşină. Am zis să amânăm un pic momentul – doar nu era bai?! Trei zile am mers cu PUI-ul aşa… pe uscat. Apoi, la recomandarea prietenilor, am comparat pe net prețurile și am încheiat asigurarea pe www.rcaieftin.netA şasea zi am avut accident. Nimic grav. O bufnitură – cât să ne poarte pe drumuri… Şi, cât să intre şi ea, cu roţile, în portofelul nostru…

Continue Reading

Nepăsarea – de la particular la general

Zilele astea, Iaşul e un oraş… fără stăpân. Circulând pe toate străzile şi străduţele, ţi se pare că unii dintre cei care ar fi trebuit să-şi facă datoria s-au ascuns… sub zăpadă! Şi-aş vrea să-i critic, să-i tot critic… şi uneori ma opresc. Pentru că-mi dau seama că e în zadar. Nu are de ce să-i doară sufletul. Nu e oraşul lor. Doar scaunul e al lor. O perioadă.

Mă opresc din criticat, nu pentru că i-aş înţelege, ci pentru că mă apasă o nedumerire şi mai mare. Cam cât o maşină plină de zăpadă, uitată de un om în parcare. Îi înţeleg şi-i felicit pe cei care, ştiindu-se copii în ale condusului, au renunţat la şoferie în această perioadă. Sincer, numai de ei nu mai era nevoie să patineze pe patru roţi! Totuşi, nu pot să accept atâta dezinteres!

Continue Reading