Organizarea de după dealuri

Știu că ar trebui să vorbesc doar despre film dar, nu pot. Pentru că, înainte de asta, a trebuit să gust din… preludiul vizionării. Deși am ajuns la Cinematograful Victoria la 18.40, când sala era pe jumătate plină și lumea de afară aștepta, în tihnă, să intre, evenimentul nu a început la ora 19. Înainte de film se presupunea că va vorbi un picuț mai mult Cristian Mungiu.
În sală nu au intrat doar oameni. După dealuri… se afla și un câine. Nu știu dacă asta e tragedia sau faptul că niște unii aruncau popcorn pe jos – ca să mănânce patrupedul.

Continue Reading

Culmea comunicării

Acum ceva timp, o tanti mă căuta în disperare la telefonul fix. O dată, de două ori, de multe ori într-o singură zi, vreo două zile la rând, omiţând faptul că reporterii fac teren şi, într-un anumit interval orar nu se află în redacţie. Era de la o agenție de publicitate din București, o agenție care se laudă că ar crede în eficiența mesajului comunicat și în claritatea conceptului – motiv pentru care planifică minuțios fiecare mișcare strategică a campaniilor…
Și tanti asta voia să mă invite la un eveniment care avea loc în Iași, într-o zi mult prea încărcată de alte activități. Activități – fie vorba între noi – de o mie de ori mai importante, nu neapărat prin… importanța lor, cât prin neimportanța evenimentului la care eram chemată…

Continue Reading