Emoție într-un strop de reclamă

În ultimele zile, m-am uitat destul de puțin la televizor. Nici pe blogurile prietenilor n-am mai reușit să ajung. Prin urmare, nu știam că de vreo săptămână a apărut o reclamă ce a stârnit multe emoții și comentarii.

În seara asta, vorbeam cu George și ne hlizeam – timp în care, la televizorul ce mergea în gol, a început publicitate. Am tăcut și am privit, atrași parcă de un magnet. Aproape că n-am mai respirat. La sfârșit, amândoi eram cu ochii în lacrimi și nu știam dacă să plângem în continuare sau să râdem de noi – luați prin surprindere, cu pielea de găină și cu o trecere atât de bruscă de la o stare la alta.

Continue Reading

Eurovision – finală cu talent

E trecut de ora 1.30… N-o să spun prea multe. Sunt obosită și încă mai am treabă pe noaptea asta.

Dar, nu mă pot abține! E clar că voturile sunt date, în general, pe prietenii și interese. Cred, totuși – iar realitatea mă susține! – că premiul cel mare îl ia cel care merită! 372 de punte au făcut-o pe Loreen din Suedia să câștige de-ta-șat!!!

A fost BUNĂ! Și, pe cât de bună, pe atât de simplă! A cântat desculță, a avut o costumație neagră, care acoperea mai tot. Nu s-a văzut fund, nu s-au văzut țâțe, abia și-a arătat chipul! A deschis, însă, gura și a cântat cum știa ea mai bine! Fenomenal! Sunt foarte încântată de rezultat.

Continue Reading

Reci și calde la Eurovision

Marți, m-am uitat la Eurovision. Și m-am tot uitat, doar de dragul de a vedea secvențele dintre melodii, cele care prezentau imagini din Azerbaidjan. Fe-no-me-nal! E clar, Azerbaidjan a primit un loc fruntaș pe lista țărilor în care mi-aș dori să ajung, vreodată, în viața asta!

Prestația concurenților de la prima etapă a preselecțiilor nu m-a impresionat. Mi-au plăcut reprezentanții Ungariei și Islandei, m-au amuzat bunicuțele din Rusia și am ținut, din principiu, cu România. Cu toate astea, cred că cei de la Mandinga se descurcau mai bine dacă ar fi cântat: Farmacia inimiiiiii, Catenaaaaa! (sponsor oficial). În rest… ce să spun?! Am auzit multe versuri tembele, care m-au șocat și m-au făcut să mă întreb cum de au ajuns niște oameni să fie aleși pe baza prostiei?!

Pentru ediția de aseară, nu am avut mari așteptări. Iar surpriza a fost invers proporțională cu dezinteresul meu!

Continue Reading

V0tează p0p0rul cu televiz0rul

Uneori, mă sperii puţin. În alte dăţi, sperietura e amuzantă, iar când e de naşpa – mă ia cu palpitaţii. Acum… nu ştiu ce să spun. Chiar nu ştiu ce variantă să aleg! 🙂
Am scris mereu, mai mult de rău decât de bine, despre toate partidele şi toate culorile. Aşa că, e clar, n-am un preferat. În schimb, am reuşit, cu graţie!, să-mi atrag câte o sprânceană încruntată de la fiecare dintre nenii şi tăntiţele de sus.

Ca să explic de la ce m-am luat, anunţ că azi a fost mare circ mare, mov la culoare, cu PP şi DD şi zeci de (în)nebuni(ţi) – domni şi doamne oteviste, care-şi aclamau prinţul! Prinţii – mai bine spus. Adică, pe primarul de Iaşi – Daniel Oajdea şi pe preşedintele României – Dan Diaconescu!

Continue Reading

Pe Alexo l-a făcut mama artist!

Un reprezentant al micilor cântăreţi de la Palatul Copiilor din Iaşi este în finala concursului naţional organizat de Prima TV – M-a făcut mama artist. După ce a ajuns pe podium graţie talentului său şi notelor mari pe care le-a obţinut, soarta lui se va decide, în această seară, prin votul publicului telespectator.

Alexandru Ocu, Alexo – pe numele său de scenă, a fost ediţie de ediţie aplaudat şi apreciat de către un juriu de temut format din Connect-R, Corina Bud, Elena Gheorghe şi Dan Teodorescu. (Citeşte ştirea în întregime de aici şi află la nunta cui va cânta Alexo!!!)

Până atunci, dacă vrei să susţii un ieşean talentat, mai ai câteva ore la dispoziţie să trimiţi sms cu textul vot ALEXO la 1444*.

Continue Reading

Românii au talentul trucat?!

Am scris suficient, de-a lungul celor două ediţii de Românii au talent. Şi consideram că nu mai este nevoie. Astăzi, la atâtea zile după marea finală, scriu din nou. Ce mă (mai) determină să bat în tastatură? Nebunia unora, care se isterizează doar de dragul de a fi Gică contra.

Cred că în finală au ajuns, în proporţie de 80 la sută, oameni care meritau. Cred că primii trei erau hărăziţi să fie pe podium. Cred că talentul lor nu are legătură cu ceea ce fac ei în timpul liber și, dacă ar fi să judecăm după orice, la fiecare dintre noi s-ar găsi o bârnă în ochi.

Continue Reading

Şi românii altfel au talent

Îmi plac, mereu, momentele în care talentul bate… faţa! Îmi place să descopăr oameni care, prin talentul lor, reuşesc să zdobească bariere. Îmi plac surprizele frumoase, în aceeaşi măsură în care îmi displac rânjetele mizerabile şi aroganţa.

E un fel de vorbă nescrisă, dar cunoscută. Dacă eşti urât, ciudat, altfel – eşti considerat, automat, şi prost, măscărici, patetic. Văzându-i pe frumoşi, pe buni şi pe deştepţi cum privesc de sus, cu greaţă maximă, uneori mi se face milă. Şi frică. Îmi imaginez cum omul, pus singur pe scenă, împotriva curentului, va fi făcut terci. Huiduieli, vorbe aruncate aiurea, privire cu juma’ de ochi… dispreţ – toate armele sunt pregătite! De fapt, unele dintre ele sunt şi folosite, cât de mult se poate, chiar înainte de a se da startul!

Continue Reading