• Pentru minte,  Umanitar

    Coloreaza viata neagra a unui copil!

    Ieri am ras, am glumit, am facut urari pentru copii si am rugat adultii sa-si regasesca sufletul de copil, am adus in amintire secvente inocente.
    Din pacate, nu totul e roz. In general, in lume. In special – ma voi referi la Romania.
    Nu avem voie sa uitam acest fapt – ca nu e totul roz! Trebuie sa fim constienti si, daca se poate, sa ajutam, sa reparam…

    * Desi, in zilele noastre se vorbeste pe fata despre atatea si atatea metode contraceptive, inconstienta si crima sunt in floare. Inca se fac avorturi pe banda rulanta! An de an, sute de mii de suflete se sting, inca inainte de a se naste. Cu voia celor vii. Tragic – cu voia unor mame…

    * Dintre copiii carora li se permite sa se nasca, multi sunt abandonati in maternitati, in spitale, pe strada… Romania se afla, in prezent, pe un loc fruntas in Europa – la numarul de copii abandonati – milioane, cu varste 0-18 ani. Intr-o singura zi se lasa in voia sortii cate sapte-opt copii!

    * Mii de copii traiesc pe strada.

    * Zeci de mii de minori muncesc.

    * Zeci de mii sunt in conflict cu legea – iar unii dintre ei fac inchisoare.

    * Aproape jumatate dintre parintii romani recurg la acte dure de violenta pentru a-si pedepsi copiii.

    * Mii de copiii sunt, anual, abuzati sexual – uneori chiar de proprii parinti sau de partenerii de viata ai unui parinte.

    * Sa nu uitam de abuzul emotional

    * In Romania sunt peste 65.000 de copii cu handicap.

    * Aproape 7.000 sunt infectati cu HIV sau SIDA

    * Mii si mii au cancer, autism, boli cunoscute si necunoscute…

    Mai vrei? Asta nu e decat o mica parte din chinul unor copii. Nu e o statistica profi – e doar ceea ce se spicuieste, dintr-o privire fugara, prin motoarele de cautare. E un moment de constientizare.

    As vrea sa ma insel. Sa exagerez. Sa nu fie mii si milioane de copii care nu se pot bucura de o zi precum aceea de 1 Iunie. Sa fie doar un copil. Si pentru acela as plange.
    Din pacate, lacrimile, singure, nu alina durerea. Dar, un gest, o fapta, o mana intinsa, un ajutor – atunci cand e nevoie de el, da!

    Nu-ti propune sa salvezi lumea! Incepe de la salvarea unui singur suflet. Conteaza!

  • Drumeţii,  Hopa tropa prin oraş,  Pentru minte

    Intrebari auto

    1. Intre o masina care circula regulamentar si o vaca aflata pe mijlocul drumului – cine are prioritate?

    2. Cat de bou poate fi un om care-si vede vaca in mijlocul drumului si nu schiteaza niciun gest si nicio teama, desi sunt macar cinci masini in apropiere?

  • Pentru minte,  Secvenţe

    Replici din celebri in viata

    Un baiat de vreo 11-12 ani, pe role, isi supara o colega. Fata nu sta mult pe ganduri, se apleaca, apuca o piatra, fixeaza tinta, arunca, nimereste pe enervant in mana. Vizibil afectat, flacaul incearca sa-si pastreze calmul si sa glumeasca.
    El: M-ai lovit si eu am muncit la antebratul asta!
    Ea: Ei, iaca, te-am julit!
    I-am privit, i-am ascultat… Mai are rost sa ma intreb de ce n-au creat, oare, un dialog dupa Harap-Alb sau Amintiri din copilarie?…
  • Bucurii,  Pentru minte,  Pentru suflet

    Sfantul Ioan Rusul – marturii contemporane ale Iubirii lui Dumnezeu

    Petru ca multe persoane m-au contactat si mi-au spus ca nu auzisera, pana acum, despre Sfantul Ioan Rusul – dar ca au fost impresionati de viata sfantului si de cele ce mi s-au intamplat mie, am decis sa mai scriu ceva.

    Cu greu m-am hotarat sa aleg doar trei povestioare adevarate si minunate, din multitudinea de minuni pe care le-a facut, dupa trecerea la Domnul, Sfantul Ioan. Ele sunt o dovada ca, tot ce-i cu neputinta la oameni, e cu putinta la Dumnezeu. Ca, oricat de mult am gresi, daca ne caim, putem primi mantuirea. Ca, sfintii nu urasc pe nimeni ci, din contra, ne indragesc mai mult decat, poate (cu siguranta), meritam.

  • Explicaţiuni,  Hopa tropa prin oraş,  Pentru minte

    Nu respir doar rautate, ci si dreptate: treburi de mantuiala in Iasi

    Zice lumea ca-s nebuna… Ca-s perfectionista, visatoare, critica. Ba, chiar, sub protectia si sub curajul anonimatului, unii ma fac penibila.

    Sapte pietre e un blog cu de toate. De toate bune si de toate rele. Daca scot in evidenta niste greseli si niste mizerii – sunt impertinenta, din punctul de vedere al celor patati. Aceiasi patati aplauda, mai apoi, atunci cand nu ei, ci inamicii lor, fac subiectul discutiei. Eu nu am inamici. Nici prieteni. Nu judec. Dar, observ. Sa fie un defect faptul ca nu-mi pastrez observatiile pentru mine, ci le impart cu voi?…

    Nu scriu doar de dragul de-a scrie si nu uit niciodata ce-am scris. De aceea, ma intorc, uneori la subiectele care au creat valva – sau furturi intr-un pahar cu apa, mai bine spus – ca sa vad care mai e realitatea. Dupa atata introducere – astazi m-am decis sa va prezint doua realitati. Pornind de la doua postari despre si din Iasi: Lanturi pentru Alexandru cel Bun si Noua colectie de banci – marca Parcul Copou.

  • Explicaţiuni,  Pentru minte

    Hai sa ne prostim cu sfarsitul lumii

    Incerc sa ocolesc unele teme. Dar cum ma lovesc de ele la tot pasul… la un moment dat, simt ca trebuie sa le atac. Si, atunci, trec la scris.
    Zilele astea, a fost o intreaga nebunie, in care se anunta un nou sfarsit al lumii. Si, cum, prezicerea a dat rateuri (iar si iar!) – se mai incearca niste date pentru anul asta si pentru viitorul apropiat.