Vai de barba noastră…

Am, printre cunoscuții mei, și persoane cu alte orientări sexuale. Aș minți să spun că îi inteleg – cum multe nu le pot înțelege. Însă, reușim, de ambele părți, să ne respectăm – iar asta nu poate fi decât un lucru bun. În ciuda denumirilor de gay sau homosexual și de rolul masculin sau feminin pe care aceștia îl au într-o relație, cunoscuții mei sunt cât se poate de firești. Ei reușesc, de exemplu, să poarte cu demnitate un costum bărbătesc.
Bărbați în fuste n-am văzut decât pe la teve. Mereu obsedați de imaginea lor, de pieptul lor din ce în ce mai mare, de epilările definitive. Ok. Și, atunci, cum poate fi sexi un bărbat devenit femeie, care-și tine barba drept cel mai de preț atu?
Rezultatul de la Eurovision nu mă uimește prea mult. Ba, chiar aș fi putut pune pariu pe răspunsul final – și, aș fi câștigat. Faza este că, deși am intuit gusturile publicului, dreptatea mea nu mă bucură, nici cât negru sub unghie! De aceea, nu pot să trec peste moment fără să fac o analiză a ceea ce-mi vuiește mie prin cap…

* E clar că voce nu-i lipsește câștigătorului. Cum n-a lipsit nici altor concurenți, mai puțin ciudați. Așa că, întrebarea este: ar mai fi fost el sau ea câștigator, dacă-și purta barba la pantaloni sau rochia fără barbă? Până la urmă, a mai contat vreun pic vocea – sau senzaționalul iscat a însemnat totul?

* Într-o lume în care femeia e blamată și pentru părul dintre picioare, cum poate fi elogiat un bărbat-femeie care a uitat să se rada? Si, cum barba lui devine motiv de a produce voturi, de a răsturna valori, de a crea supărări între deschiși și închiși la minte?

* Dacă și-ar fi păstrat și părul de pe mâini și de pe picioare, ar fi fost la fel de votat?

* Bărbaților care vă dați normali, dar care militați pentru minți deschise, cum v-ați imagina o partidă de amor cu o femeie adevărată, dar purtătoare de barbă – ori de îmbelșugat păr inghinal, axial sau pe unde mai doriți voi să se plaseze acesta? Cam care v-ar fi performanțele?

* Femeilor care militați pentru minți deschise, vă provoc să renunțăm pentru o lună la pensetă, lamă, cremă epilatoare sau ceară! Cum, n-ați avea tupeul să mai ieșiți din casă? Nici măcar pe scena Eurovision?…

* Am lăsat la final o chestiune pe cât de scârboasă, pe atât de gravă. Asemănarea la chip cu Iisus (cel din filme și din icoane) aș vrea să fie doar în imaginația mea… Din păcate, până la proba contrarie, o consider o asemănare voită și bolnavă. Sfidătoare până în pânzele albe. Și, totuși, nu atât de sfidătoare pentru miile de creștini din toată lumea, care au încins telefonul ca să voteze un dumnezeu cu barbă, coafat, machiat și cu sexualitatea în două luntre.

Da, știu, pe față și în ascuns, îmi voi primi caracteristicile corespunzătoare unui neadaptat al lumii în care trăim, nedemn de secolul 21. Însă, revin la întrebarea inițială: ar mai fi fost el sau ea câștigator, dacă-și purta barba la pantaloni sau rochia fără barbă – indiferent de orientarea sa sexuală? Răspunsul meu e nu!
Nu a câștigat o voce, nu a câștigat o femeie, nu a câștigat un bărbat, nu a câștigat un homosexual, nu a câștigat un travestit! A câștigat o barbă, pusă într-un context de șoc, mascaradă, imagine de dat cu votul.
E clar – Eurovision 2014 a fost câștigat de o barbă! Vai de barba noastră…

7 comentarii

  1. eu zic ca aemanarea cu Isus e prea mult,nu mi-ar fi trecut prin cap,si nici el cred ca nu s-a gandit ,sau ea,e pur si simplu un produs menit sa se vanda……nu mege asa departe Anda,ca arata sinistru e partea a doua…asta e lumea greu de schimbat

    1. Ba cred că nu e prea mult pentru niște minți bolnave. Și, ca dovadă că se poate și mai mult de atât, uite ce nu realizasem, înainte de a scrie postarea. Asta, pentru că nu am fost atentă la detaliile de lumini și punere în scenă.
      „Personajul a coborât pe scenă în cadru Biblic, întrunind simbolurile apocaliptice. Dincolo de grotescul părului fals de pe față, cu tot ce presupune lipirea lui (nici măcar nu e barba naturală), personajul în rochie de aur a coborât pe scenă într-un con de lumină aidoma lui Lucifer, ca, pe parcurs, să se transforme într-un ”arhanghel” cu păr negru purtat de flăcările iadului în viteză peste lume.
      Aceste detalii vizuale, lucrate cu multă meticulozitate și mulți bani de arhitecții Eurovision ne dau de știre că acolo se citește Scriptura, dar se face invers. Cel puțin ca experiment sociologic”
      , atrage atenția părintele Constantin Sturzu, pe contul său de Facebook.

      1. n-am vazut decat personajul,videoclipul nu,habar n-am ce canta,culmea e ca Wurst inseaman carnat,adica Conchita Carnat,si asta o avea o semnificatie,ceva de genul Florim Salam,asta e carnat,ca-i mai germanic …..hi hi hi……nu stau sa descifrez mesaje ,simboluri,arata sinsistru,cum o canta doar ea,al stie,o ignoram si gata,ce Cezarica al nostru anul trecut nu era cam sinistru???voia s-o faca pe transexualul si nu prea i-a iesit….eista si pe la noi prin gradina ticniti nu numai vesticii astia denaturati……hi hi hi

  2. Ma opresc la ultimul punct doar, nu pentru ca celelalte nu ar fi de luat in seama, ci din motivul ca asemanarea cu Mantuitorul este o ofensa extrem de grava la adresa crestinilor. Cei care se ocupa de aceste chestiuni pun permanent la incercare nervii nostri batandu-si joc efectiv de valorile in care credem, cu speranta ca ne vom manifesta violent. E bine sa nu se depaseasca anumite limite, caci ceea ce s-ar putea intampla va fi doar un efect survenit in urma unei cauze provocata cu buna stiinta.

  3. Am citi cu interes articolul tau,

    O sa spun inca dela inceput ca sunt crestin baptist (chiar slujitor voluntar -fara sa fiu platit- intr-o biserica,micuta dintr-un sat).

    Plusez la articolul au cu o intrebare (vazandu-l pe parlamentarul Remus Cerna incercand sa manipuleze textul din 1 Corintni 13)

    CARE TREBUIE SA FIE ATITUDINEA NOASTRA, CRESTINII (Oameni rascumparati prin sangele lui Iisus Hristos pe cruce), FATA DE ACESTI OAMENI?

    1. Atitudinea noastră de creștini ortodocși sau de oricare fel trebuie să fie, în primul rând, de oameni. Oameni care, în ciuda faptului că nu sunt de acord cu ceva, știu să respecte, să nu dea cu parul, să iubească.
      Nu aprobăm actele lor și dorințele – însă, nici nu ne impunem cu forță și cu ură. Arma noastră principală este rugăciunea – pentru întărirea noastră, pentru a cere ajutor de la Dumnezeu, pentru a rămâne cu spatele drept într-o societate ce ne dorește gheboși, orbi și foarte moderni.
      Deci, nu iubim păcatul, dar iubim oamenii! Căci, fără de iubire, nu suntem decât de o mie de ori mai răi decât ei – oricine ar fi ei!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *