Când nu iubesc

Nu iubesc – atunci când am sufletul gol şi mintea prea încărcată de gunoaie. Atunci când nimic din ceea ce se întâmplă în jur nu mă interesează şi nu mă mişcă. Nu iubesc – atunci când nu cred în viaţă. Nu iubesc – atunci când nu ştiu ce înseamnă iubirea.

Pare straniu. Şi, totuşi, în viaţa fiecăruia există clipe de neiubire. Clipe cât o bătaie din gene sau clipe lungi şi grele, din care nu ne mai putem reveni. Antidotul neiubirii e însăşi iubirea. Iubirea pe care-am trăit-o cândva, iubirea ascunsă într-un sertar… iubirea pe care, chiar dacă uneori n-o merităm, cei de aproape, ai noştri, ne-o oferă.

Cel mai trist e să crească în interiorul nostru un sâmbure de iubire, dar noi să-l sufocăm – din drag de neiubire. Atunci – şi abia atunci – ne transformăm în oameni răi. În oameni temători şi frustraţi, care aruncă săgeţi cu venin în tot ce pare, încă, nepătat. Atunci când neiubirea nu-i de-o clipă, nu-i doar o stare proastă – ci e un fapt asumat – omul e rău şi periculos. Atunci, el nu mai iubeşte nimic. Şi pe nimeni. Când a pierdut dragostea – nu mai are nimic de pierdut

S-ar putea să-ţi placă şi...

5 comentarii

  1. Doamne, Sfinte! Ce s-a intamplat?! De la articole superbe, tonice si ziditoare, la neiubire.
    Nu se poate, asa ceva ma duce cu gandul aiurea, stiti ca la mine imaginatia e …”creativa”.
    Iubiti si sa fiti iubita. Si cu iubire si sabie de lumina calda sunteti invingatoare. Si suntem invingatori.

  2. Cred ca toti avem zile in care nu ne mai iubim nici macar pe noi insine, dar toate trec… Important sa constientizam vidul acesta de iubire si sa nu-l lasam sa prinda radacini in noi. Ca altfel, fara iubire, nu suntem nici macar animale. Si ele, cu putina lor minte si sufletul micut, ascuns sub pene, blanita, piele, etc, ne dau dovezi de iubire neconditionata. Iar noi, fiinte rationale, superioare, sa nu putem iubi neconditionat? Sa nu putem trece de egoismul din noi spre a intinde o mana celui ce o asteapta? Fa un pas, si celalalt va face si el unul. Daca nu-l face, mai asteapta, poate nu e momentul. Daca nici apoi nu-l face, nu dispera: mai sunt multi oameni in jurul tau care asteapta acest pas si mana ta intinsa. Si mai este acolo, sus, cineva care ne iubeste si vede iubirea din noi si ne va trimite, cu siguranta, pe cineva care s-o merite.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *