Tata lor, tata râmelor

În timp ce eu mă fac că mă spetesc de/ la muncă, un prieten îmi povesteşte viaţa lui… Şi el se speteşte. E pui de pescar…

El: în aşteptarea râmelor de la pădure, am pus câteva de gunoi într-o găletuşă
le-am dat să pape bostănel 🙂
chestie care îmi aduce aminte de bancul cu mama molie
Eu: eşti tata lor, ce să mai!
El: şi tată şi mamă
eu le bat, eu le hrănesc 🙂
oricum, le-am spus clar: fără desene animate sau filme de groază cu peşti!
a
şi le-am pus fâşii de ziar, care să absoarbă umiditatea în exces
pe una era faţa lui nichita
l-am dat pe domnu primar la râme :))
Eu: vaiiii
discuţia asta e de pus pe blog!
serios! 🙂
El: desigur, sub protecţia anonimatului
nu aş vrea să fiu acuzat de vreo asociaţie de protecţie a vieţii că mi-am traumatizat râmele

S-ar putea să-ţi placă şi...

3 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *