Clubul iubitoarelor de ciocolată

Aș vrea să spun că nu am mâncat prea multă ciocolată în aceste zile. Aș minți :). Aș vrea să cred c-am învățat mai multe despre ciocolată și că sunt un mic expert, de acum. M-aș înșela. În ciuda descrierilor care-ți lăsau gura apă, a explicațiilor și a feluritelor nume și rețete – pentru mine, ciocolata rămâne ciocolată – și atât. Bună. Dorită. Departe, însă, de a deveni o obsesie.

Am citit Clubul iubitoarelor de ciocolată, de Carole Matthews. Surprinzător – un bestseller, din 2007. Cele peste 450 de pagini se răsfoiesc foarte ușor. Sunt scrise cursiv, simplu. Cu patos, cu amuzament, cu acțiune, cu lacrimi, cu iubiri și deziluzii, cu frânturi de speranță și noi piedici. Capitolele sunt scurte și nu-ți solicită intelectul peste măsură. O pauză publicitară este de ajuns, cât să te ajute să mai parcurgi un fragment din viața zbuciumată a celor patru protagoniste – membre ale unui club al iubitoarelor de ciocolată. Viața e zbuciumată, pentru simplul motiv că protagonistele sunt femei. Iar zbuciumul se mai domolește, numai cu doze consistente din drogul lor preferat.

Privind din exterior – și, nu neapărat cu mintea unei femei – tipele astea sunt destul de jalnice. Deși părți din viața lor se regăsesc în viața fiecăreia dintre noi – la ele, parcă prea se adună totul, ca-n sac. Iar, combinat cu ciocolata, iese un rezultat de toată frumusețea!

Lucy Lombard este cea din prisma căreia se desfășoară povestea. E naivă și puțin plinuță – prea slabă, însă, pentru tonele pe care le ingurgitează! E destul de săracă, dar prea bogată, de-și permite să aibă mereu rezerve impresionante de ciocolată și să petreacă ore întregi în localul plin de bunătăți, în care și-a format secta. Iubește cu patos și se răzbună cu patos. Scena în care îi distruge, efectiv, casa iubitului infidel este una curajoasă și, cu adevărat memorabilă. Dezamăgirea mea a fost s-o regăsesc pe Lucy, la finalul cărții, în brațele aceluiași stupid pe care jura că nu-l va mai iubi în veci. Poate că nu l-a iubit, dar i-a picat în mreje preț de o clipă, pentru a își mai lua o nouă și mare țeapă.

Autumn e a doua membră a micului club. Provine dintr-o familie foarte bogată. Părinții au oferit condiții, dar niciodată afecțiune ori grijă. În compensație, ea se interesează pentru toți, încercând să scoată din mocirlă tinerii dependenți de droguri. Face asta, refuzând să accepte faptul că imposibilitatea ei de a rezista fără ciocolată îi produce aceeași dependență tragică. Nu se abține de la ciocolată, dar plânge, apoi, vinovată, gândindu-se la toți săracii lumii – care n-au ce mânca. Tânjește la a fi iubită și dulcele e singurul care-o dezmiardă.

Nadia este, aparent, cea mai normală. A renunțat la familia ei și la carieră, pentru cel care-i este soț. A acceptat sărăcia și a suferit în tăcere toate încercările disperate ale soțului ei de a se îmbogăți peste noapte. A luptat pentru copilul ei și tot pentru copil a neglijat, în repetate rânduri, invitațiile la ciocolată. A mâncat, deci, cea mai puțină ciocolată :). Și-a luat inima în dinți și și-a părăsit bărbatul, când viciul acestuia îi ducea, din nou, la ruină. A acceptat, apoi, încercarea de a se împăca, în momentul în care l-a observat dornic să se schimbe.

La final, dar deloc ultima – cea de-a patra membră a clubului este Chantal. Cea mai focoasă, cea mai frumoasă, cea mai faimoasă, cea mai bogată. Acestor „cea mai” li se adaugă și un defect major – Chantal fiind, deși măritată, cea mai lipsită de sex dintre toate. Dorința ei de a se simți împlinită și din acest punct de vedere îi aduce o mulțime de belele, atunci când prin patul ei se perindă bărbați necunoscuți. Unul o jefuiește, altul e „cu plată”… și, în final, costul cel mai mare este atunci când soțul îi descoperă infidelitățile. Finalul finalului, spre ultimele pagini din carte – începe să devină roz, cu o ușoară intenție de împăcare și din partea celor doi.

Per total, cred că ciocolata a fost depășită, totuși, de prietenie. A fost un pretext dulce și savuros – pentru toate scenele în care fetele se ajutau una pe alta, cum nici n-ar fi gândit vreodată că ar fi în stare. Totuși, unele momente în care, practic, se îndopau, mi-au produs greață. Rău mi s-a făcut și de atâta naivitate. Cel puțin, până nu ești pus în fața contrariului, mereu ești tentat să spui: eu niciodată n-aș accepta să-mi facă cineva una ca asta.

Clubul iubitoarelor de ciocolată este o carte cu femei, pentru femei. Destul de greu de acceptat pentru un bărbat – fără să comenteze la fiecare paragraf. De această dată, însă, aștept comentarii de la toată lumea – femei și bărbați. Recenzia acestei cărți face parte din campania vALLulntar, iniţiată de Grupul Editorial ALL, cu sprijinul ROMSILVAFiecare 15 comentarii (de la 15 persoane diferite) înseamnă un copac plantat. Hai să ne facem pădurea noastră!

62 de comentarii

  1. Anda, mi-am propus s-o citesc, iar acum că ai scris despre ea, parcă-mi vine şi mai mult s-o fac. Unde sunt femei şi unde e ciocolată… ies întotdeauna scântei! Şi poveşti delicioase, desigur!

  2. Trebuie infiintat si un club al iubitorilor de ciocolata. Si barbatii iubesc ciocolata la fel de mult ca femeile. Imi amintesc de toate sortimentele de ciocolata pe care le-am degustat pana acum si mi se face pofta!

    1. Ar trebui. Pe de o parte, iubitorii de ciocolată ar înțelege mai bine femeile. Pe de altă parte… le-ar mânca din porția lor. În cazul ăsta… mă întreb… ar trebui? 🙂 Doar dacă nu ni se intersectează cluburile! 😀

    1. Fiecare carte ce trebuie s-o citești își are rândul ei. La altele… e bine să răsfoiești doar recenzia… 😀

  3. La noi e o vorba: „Spune-i taranului ce-i ciocolata. Maninca hartia si arunca bucata” :)Trecand peste asta, pe cand o carte cu patru tipi uniti de gustul berii? Daca vinul rosu e bun pentru femei atunci cand il beau barbatii (sau era invers? :)), tot asa si ciocolata e buna pentru barbati cand femeile se SCALDA!!! in ea. Oricum, o carte usurica e mai buna decat o reclama pe masura. Pup!!!

    1. Şi, ştii tu exact că nu este o carte şi despre bere? 🙂 Cred că, oricum, dacă doamna ta s-ar scălda în ciocolată, investiţia ar fi şi mai costisitoare. Aşa că, să rămânem la stadiul mâncatului – de bucăţi sau de ambalaj :))).

  4. Cartea asta, ca s-o citesc si eu, ar trebui imbunatatita cu vreo doi vampiri, iubitori de sange de iubitoare de ciocolata. Altfel, nu prea le am eu cu amorurile…

  5. Iubesc ciocolata si recenzia ta m-a convins sa citesc si cartea.Multumesc de recomandare si abia astept sa o citesc….dar si sa mananc o bucatica de ciocolata….

    1. Nu am dat decât detalii generale, pentru că acţiunea trebuia povestită. Grosul, însă, nu-i nici pe departe în spoilerele mele. Sunt suficiente alte personaje despre care n-am amintit şi care întregesc cu mult cartea.

  6. Mmmm, ce poftă de ciocolată mi-ai făcut … 🙂
    Cartea pare foarte interesantă, mai ales prin prisma poveștilor de viață a celor patru protagoniste.

    Iaca te-ai și făcut deja cu un copăcel …

  7. Ca sa folosesc o analogie tot din registrul gastronomic, cartea nu prea pare „my cup of tea”, cum ar spune englezul (deformatie profesionala). Cam multe clisee si chestii previzibile, din cate vad. Probabil ca merge pentru o lectura de duminica si o minte care vrea sa se relaxeze cu altceva in afara de televizor. Oricum, nu am nimic cu ciocolata :).

    1. Păi… cam aşa am prezentat-o şi eu. Mă miră lumea care a înţeles că trebuie s-o citească neapărat… 😀

  8. am pus pe lista cartilor de citit inainte sa vina BB.
    Eu cu ciocolata am o relatie tare patimasa – daca o am prin preajma pana ce nu o dau gata nu ma las….drept dovada in perioada Craciunului m-a „ajutat” sa pun 6 kg intr-o luna si jumate 😀 Sper sa nu fac la fel si de Paste (cel catolic care este acum la sfarsit de martie – si cel ortodox de la sfarsit de aprilie) nu de alta dar mi-e frica sa nu am parte de un BB prea agitat de la atata ciocolata…de aceea cred ca ar fi bine sa savurez cartea si atat 🙂

  9. Anul acesta ziua de 8 martie a cazut in afara postului mare. Ce a insemnat asta pentru mine? Bucurie mare! Teancul de ciocolatele primite nu a trebuit sa astepte suparat cateva saptamani in frigider. M-am bucurat din plin de ele zilele acestea!

  10. o carte usoara , de citit in cada cu spuma , vesela ,realista.in unele pasaje hilara ,in altele parca prea seamana cu noi cele din viata de zi cu zi . simpatica,intr-un cuvant.

  11. La inceput am crezut ca ne inviti la o degustare de ciocolata.Eu nu voi citi cartea, insa voi cumpara maine o tableta de ciocolata, sau niste trufe si ma voi delecta…citind caloriile continute.

    1. Ei, furi de la Diana o bucăţică mică, mică! 🙂
      Să-şi trăiască fetiţele şi să vă bucuraţi împreună de tot ce-i mai frumos! Vă pup, cu drag!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *