Superficiali până în măduva oaselor

Din ce-a fost… ce-a mai rămas?!

Pare că nimic. Greșit! Din boabele de porumb se hrănesc animale și păsări. Sau se face mălaiul. Cocenii se pun pe foc și încălzesc camera… sau ajută, în felul lor, la prepararea mâncării.
Ne-am obișnuit să vedem lucrurile mult prea la suprafață. Suntem superficiali și trecători. Uităm repede. Ne enervăm și mai repede și punem mai mult preț pe supărare, decât pe bucurie.
Credem că, dacă oferim din puținul nostru, rămânem fără nimic. Doar că boabele, dacă sunt bine folosite, nu se termină niciodată. Nu rămânem goi, câtă vreme nu uităm să fim oameni. Câtă vreme nu uităm că, atunci când plecam de aici, luam cu noi doar ceea ce am dat. Nimic din cele agonisite.

S-ar putea să-ţi placă şi...

4 comentarii

  1. Ai mare dreptate Anda. Nu luăm nimic cu noi după ce plecăm, decât faptele bune. De multe ori uităm asta, dar slavă Domnului, că ne dă multe ocazii să ne amintim acest lucru.
    Nu am avut prilejul să te felicit pentru treaba bună pe care o faci prin campaniile ”Oameni, în fiecare zi”. Dumnezeu să te ajute în continuare!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *