Ale tinereţii valuri,  Competiţii,  Din online

11 rânduri de suflet

Am avut şi am, în continuare, norocul de nişte părinţi pe care oricine şi i-ar dori. Nu sunt vedete, nu au bani mulţi, nu mi-au făcut toate mofturile. În schimb, mi-au oferit dragoste, prietenie, educaţie, libertate, sprijin, încredere. Ei mi-au fost temelie la ceea ce a însemnat descoperirea vieţii. M-au învăţat să iubesc oamenii, să le admir calităţile, să nu fiu atât de drastică în a le acuza defectele.

Prin propriul exemplu, m-au încurajat să stau în preajma persoanelor de la care am ce învăţa. Să le admir, dar să nu încerc să fiu o copie hidoasă a lor. Părinţii mei nu m-au grăbit şi nu m-au frânat inutil. M-au ajutat şi m-au lăsat să fiu eu – cu bune şi rele.

Nu i-am urmat în meseriile pe care le-au avut, nici în multe dintre ideile lor. Cu toate astea, îmi sunt modele! Zâmbetul, dragul de oameni, respectul pentru frumos, ataşamentul uriaş faţă de propriii copii – le-am moştenit de la ei!

[Postare adevărată, născută din dorinţa de a asculta, pe 11.11.2011, poveștile de viaţă – comprimate în câte 11 minute – ale unor oameni mari – 11 la număr! Vreau şi eu la 11even!]

One Comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *