Că tot suntem în preajma lu’ Halloween ăsta… şi monştrii sunt la putere… mi-a trecut mie prin dovleac să vorbesc despre… moNstre. Nu ştiu, cred că-s soaţele monştrilor, că altfel nu-mi explic!… Tu ce zici?
Aşa aud, moNstre-n sus şi moNstre-n jos, până mi se înfundă urechile! La fel, citesc despre moNstre-n sus şi moNstre-n jos, până îmi lăcimează ochii. Sensibilă, cum mă ştii, fac atac la promovarea limbii române în variantă stâlcită. Aşa că azi răbufnesc:
Monstrule, ce ai cu limba română!?
Atunci când te referi la o cantitate mică dintr-o marfă, dintr-un material sau dintr-o substanţă, corect este să spui că ai o mostră/ mostre! Fără N! Pentru că moNstră nu există! Nici măcar de Halloween! Nici măcar în calitate de soţie a unui monstru!
6 comentarii
Mostra, mostre, da’ tare urat mai suna! Brr!
Sper din suflet ca termenul e imprumutat de la turci. Eu zic sa-l dam inapoi.
De exemplu, ce misto suna sempăl din engleza!
Sună… monstruos?! 🙂
Pe mine m-a bătut altcineva la cap acum un an și de atunci spun corect. 😆
E bine că ai avut pe cineva care să te bată la cap şi e şi mai bine că ai vrut să înveţi!
Probabil confuzia lor pleaca de la verbul „a demonstra”.
Probabil… deşi… pentru asta ar trebui să gândeşti şi să faci analogii… treabă grea pentru unii :)…