I. Din Iaşi, spre Săpânţa – cu oprire la Vatra Dornei

Iaca… începe şi serialul din călătorie! Nu am un plan exact a ceea ce va cuprinde fiecare episod – din cele şapte – dar, presupun că voi afla şi eu, pe parcurs :).

Aşadar! Miercuri dimineaţă, am plecat din Iaşi pe la ora 5. Direcţia – Maramureş. Şi a fost aşa: Iaşi, Paşcani, Fălticeni, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Iacobeni… Aici, ne-am abătut puţin din drum, pentru a revedea Vatra Dornei.

Am fost în parcul din staţiune şi ne-am bucurat de o imagine a toamnei, în toată splendoarea ei!

Ne-am bucurat şi de prietenele noastre, care răspund la numele de Mariana şi care vin fuga dacă simt că se lasă cu festin! Sunt veşnic dornice de nuci şi de alune, dar se apropie şi dacă loveşti uşor aparatul de fotografiat cu un capac de la obiectiv :).

Am mers, apoi, în apropiere, la Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică. Acolo, am aflat că veveriţele sunt animale protejate de lege! Tot acolo, am făcut cunoștință cu scorpionul românesc de la Herculane şi cu vulturul pleşuv brun – exemplar dispărut de la noi din ţară. Muzeul nu e mic, nu-i nici prea mare – dar e frumos tare! Merită vizitat.

Din Vatra Dornei, ne-am întors în Iacobeni şi am continuat traseul: Ciocăneşti, Borşa, Vişeul de Sus, Sighetul Marmaţiei, Săpânţa. Auzisem că drumul e dezastruos şi mă aşteptam la ce-i mai rău. Adevărat, faţă de străzile ca-n palmă de până acum, începeau unele mai aspre. Totuşi,  majoritatea gropilor erau astupate. Ne-am mai hurducat, dar nu am rămas marcaţi. Porţiunea cu probleme ţine de la Ciocăneşti până la Rona de Sus, adică aproape de Sighet. Localitatea Ciocăneşti a compensat, însă, cu nişte case frumoase, parcă brodate.

La Săpânţa, am ajuns pe la ora 18. Bordul ne arăta, pentru acea zi, 440 de kilometri. Ne-am cazat la Pensiunea Pop şi am plătit 50 de lei. Am stat într-o cameră cu un pat dublu şi un pat single, cu baie. Condiţii faine şi un preţ mai mult decât rezonabil.

S-ar putea să-ţi placă şi...

4 comentarii

  1. Veverita Mariana mi-a amintit de copilarie :).
    De ce le cheama Mariana (ca pe vecina mea), cica nimeni nu stie. Vecina mea nu stie nici macar de ce o cheama pe ea asa…
    P.S. M-am mutat pe .ro. Scump, dar face! Fii draguta si modifica in blogroll, te rog.

    1. Nici mama mea nu ştia, în tinereţe, de unde o cunoştea şi de ce o striga toată lumea prin parcul din Vatra Dornei 🙂

      Bine ai venit pe .ro!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *