Opera – în cuvinte de copil

La spectacolul magic au participat foarte mulţi copii. Mai mari, dar şi mici. Copii pe care n-ai putea să-i duci încă într-o sală, la un concert, pentru că n-ar avea răbdare, putere de a sta în scaun prea mult timp şi, cu atât mai puţin – putere de a pune lacăt la guriţă şi de a arunca cheia.

Pentru că aseară nimic n-a fost interzis, un baieţel din apropierea noastră a comentat continuu, a cerut explicaţii şi şi-a exprimat deschis bucuriile. Nu a fost deranjant, ci chiar simpatic şi amuzant. Un copil isteţ, plin de energie şi cu dorinţă de a învăţa. Cu spirit critic şi cu simţul umorului.

Dacă aş fi stat lângă el cu o foaie şi un pix, se adunau muuulte replici haioase. Cum n-am făcut asta, replicile sunt puţine. Dar bune! 🙂

* A început să cânte prin ţipete! E bine aşa?!

* Da’ să-ţi arăt eu cum face ea!
Tatăl: Nuuuu! Taciiii! 🙂 În jur, lumea e pe jos de râs.)

* A începu încet… Asta e bine!

* Acum cântă tot corul! Cred că o să fie fain!

* Ce zice acolo, şosea?
Tatăl: Nu, cântă în franceză. Spune „le chanson” – cântecul!)

* Uau, parcă am fi în Războiul Stelelor!

* Uau, ce super! Vreau să mai văd secvenţa asta de douăzeci de sute de ori!

S-ar putea să-ţi placă şi...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *