Reactie alergica la respect

Am vazut la Dan Cruceru pe blog, printe comentarii, o reactie care mi-a produs mai multe stari. In prima faza, am ras. Apoi, am meditat mult.

La niste imagini frumoase, o persoana de sex feminin comenteaza: pozele sunt foarte dragute! Dan ii multumeste, galant: Sarut mana! Urmeaza un raspuns neasteptat: Nu sunt baba, am 11 ani! Oau!


Nu vreau sa-mi bat joc de fata. Departe de mine gandul. Mai ales ca, la 11 ani, copiii din ziua de azi sunt deja foarte maturi. Cu atat mai mult – replica m-a uimit. Si, nu doar pe mine.

Cum sa-ti dai seama, dupa o simpla semnatura, cati ani are omul? Poate ca scrisul de mana iti mai tradeaza varsta dar, calculatorul nu. In plus, ce strica un saru’mana?
Mi-am amintit de perioada copilariei mele. Cand un domn ma saluta cu atata respect, mamaaaaa!, cat de emotionata eram! Ce mare si ce domnisoara ma simteam! Mai degraba acum, cand ma ia cate un copil din bloc la saru’mana, ma simt… hmmm, sa spun si eu… baba?
Problema e ca nu se spune sarut mana doar la femeile in varsta. Ci, la femeile de toate varstele. Daca se doreste. Ca nu se mai spune atat de des si ca salutul a fost inlocuit de buna, buna ziua, hello, iar recunostinta e mai simpla cu un multumesc – asta e o alta poveste. Nu inseamna ca saru’mana a murit de tot, nici nu inseamna ca nu mai exista cavaleri.
Un sarut mana nu se refuza, nici nu se ataca. E natural, e frumos, e pentru doamne si domnisoare. Si pentru copile.

S-ar putea să-ţi placă şi...

7 comentarii

  1. Eu am invatat sa spun "Sarut mana" tuturor femeilor atat ca salut, cat si ca multumire. Cred ca este o forma de respect evidenta si, uneori, chiar de succes. De exemplu, sotia mea, spune ea, a fost cucerita si de politetea mea, de acest "Sarut mana" adresat de fiecare data cand ne intalneam cu mult inainte de prima intalnire officiala.

  2. Da, e foarte adevărat, dar asta ţine de educaţie. Şi nu e de condamnat, când părinţii, bunicii şi toţi ceilalţi responsabili cu asta nu-şi fac treaba… 🙂 Oricum, nostim.:)

  3. Eu am 18 ani si Am intrat in Germanos parca si vanzatorul de acolo, un baiat de vreo 20 de ani mi-a zis "sarut mana". Pe mine ma luat prin surprindere placut pt ca nu ma asteptam , acum fiind mult mai utilizat "Buna". Deci chiar daca am 11, 18, 20 sau 40 nu mi se poate spune "sarut mana".
    Cum zice cineva mai sus, e vorba de educatie, dar uneori te educi si singur.
    Am o cunostinta al carei tata a baut toata copilaria ei si a stat mai mult beat decat treaz, mama ei s-a ocupat cat a putut, adica putin pt ca era ocupata mai mult cu serviciul, dar asta nu inseamna ca nu e o fata educata, de bun simt si cu mult respect pt semeni.
    Am vb cam mult…

  4. @Costy: Da, suntem batrani. Pentru ca, de ce sa nu recunoastem, la 11 ani si noua ni se parea ca batranetea incepe de la 25 de ani :)) Acum ma uit la parintii mei – 60 si 66 de ani… si tot tineri in vad.
    Adolescentii din ziua de astazi vor spune despre copiii nostri exact ceea ce zicem noi despre ei acum. Speram, totusi, sa avem parte de copii educati 😀 De noi tine.

    @Anna: Asa e, si eu cunosc forte multi copii reusiti, cu parinti distrusi. Asta e meritul copiilor, c-au ales sa nu repete anumite greseli.

    Pana la urma – eu nu o consider pe copila din comentariul lui Dan ca fiind needucata. E la o varsta la care i s-a parut, probabil, amuzant sa completeze discutia. In plus, stim ca omul, in general, tinde sa vorbeasca inainte de a gandi. Ceea ce provoaca, de multe ori, belele mai mici sau mai mari.
    Nu vreau ca prin aceasta experienta/ prima impresie – sa pun o pecete pe fruntea fetei. Poate ca a fost o scapare. Dar, sper ca ea sa fi invatat ceva din asta. Sa stie, pe viitor, ca merita sa fie respectata. Sa stie, la randul ei, sa respecte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *