Crezi in minuni? Dar in dureri de masele?

Izvorul Tamaduirii se sarbatoreste, mereu, in prima zi de vineri de dupa Pasti. In 2009, data sarbatorii a fost 9 aprilie. In acea perioada, eram insarcinata in luna a sasea, spre a saptea. Si, cum bucuriilor li se mai pune, din cand in cand, cate o piedica – pe langa burta, mie imi mai crestea si o masea de minte.
O masea cu o dimensiune uriasa, care-si facea loc impingand tot ce prindea in cale. Mi-a pocnit o alta masea, care era plombata, dintii din fata ma dureau, uneori durerea se raspandea in toata gura. O experienta cumplita, mai ales pentru un om care, la cea mai mica problema se ducea la dentist, sa taie raul din radacina.

De data aceasta, nu aveam cum sa iau pastile sau sa fac radiografie. La Urgente, la maxilo-faciale, mi-au spus ca-mi pot scoate maseaua pe bajbaite, fara radiografie, ca anestezia pe care o vor face nu va afecta prea mult copilul, dar ca trebuie sa ma decid repede, pentru ca,din luna a saptea nu se mai accepta nicio interventie.
Am inghitit in sec. Voiam sa scap de durere, dar nu puteam permite ca anestezicul sa-i dauneze burticii. Nici macar un pic! Asa am intampinat Pastile si ziua de Izvorul Tamaduirii.

In aceasta zi, la biserici se face slujba de sfintire a apei, cunoscuta si sub numele de Aghiasma Mica.
Cand mi s-a adus o sticla de aghiasma, am privit-o si m-am luminat. I-am spus: Asta e medicamentul meu!”. Tu poti sa spui ca a fost superstitie sau ca mi-a trecut prin autosugestie – doar daca in viata ta nu te-au durut maselele si nu stii ca autosugestia nu functioneaza cand iti pocnesc creierii…

Mi-am pus toata credinta in Maica Domnului si am stiut ca ne va ajuta – pe bebe si pe mine – sa trecem cu bine peste provocari. Am inceput sa iau, in fiecare dimineata, cate o gurita de aghiasma. In timpul asta, am mai ajuns de cateva ori la stomatolog, sa se ocupe de maseaua mai din fata, a carei plomba cadea periodic, sub presiunea maselei de minte, care inca impingea. Medicul meu se crucea si nu intelegea nici cum de-mi iese asa o enormitate de masea, nici cum de nu ma mai doare. Pentru ca maseaua de minte nu luase o pauza din crescut. Dar nici nu ma mai chinuia.

Intr-o dimineata, am uitat sa iau aghiasma. Mi-am amintit acest lucru, atunci cand a inceput sa ma doara. Mancasem deja, asa ca nu am mai putut bea. Doar am masat usor cu aghiasma, in exterior, pe obraz, si am facut semnul Sfintei Cruci. Mi-a trecut si atunci, in ciuda uitarii mele.
Poate din prea putina credinta… poate ca sa nu fiu luata in ras… de teama sa nu mi se intoarca durerea, in acea perioada am tacut. Acum a venit timpul marturisirii. Toata aceasta experienta a fost o minune de la Dumnezeu! Si am trait-o pe pielea mea.

S-ar putea să-ţi placă şi...

2 comentarii

  1. Si in una, si in alta!
    O minune este insasi existenta mea. La 10 ani am trecut un prag numai datorita Puterii Divine.
    Cred ca am un inger pazitor cu aripi de 3m bucata. Si frumoooooooooos!
    Ceea ce e cu neputinta la oameni, e cu putinta la Dumnezeu. Doar sa credem. Atat ne cere, sa avem incredere.
    Va imbratisez cu drag!

    1. Mare minune! Sincer, lumea ar fi mult mai săracă fără Nicoleta Paşalău! Aşa că mă alătur celor care îi mulţumesc lui Dumnezeu că sunteţi în viaţă şi că vă cunosc! :*

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *