Nemamelor din lumea-ntreaga

Am prins o secventa dintr-o emisiune in care, niste doamne bine, niste vedete… povesteau despre cat de cumplita e perioada de sarcina. Vorbeau, apoi, despre nebunia de a-ti petrece mult timp alaturi de copil sau aceea de a renunta o perioada la cariera, pentru a te dedica lui.

Ascultam si nu-mi puteam crede urechilor. Vorbeau despre progeniturile lor ca despre o afacere in plus. Semnificativa si nu prea. Bebe din burta era doar un motiv de a lua multe kilograme si de a te simti rau. Iar nasterea era startul pentru cea mai drastica dieta, antrenament, cumparaturi, job. Hei! N-ati ratacit copilul pe drum?
Nu zice nimeni ca, in timp ce esti insarcinata, te simti perfect. Dar, te poti simti bine. Si, mai ales, fericita! Ti-e rau, nu? Sunt momente in care, poate ca mori de durere, de greata, de neputinta. Dar, toate astea sunt pentru o cauza! Si, daca, Doamne fereste, nu e cu adevarat o problema, starile de rau alterneaza cu cele de bine. De tine depinde daca te gandesti: Vai, acusica imi va fi din nou rau!”, sau daca profiti din plin de bine. Se presupune ca ti-ai dorit copilul si ai reusit sa-i faci un loc in agenda ta, mult prea incarcata. Atunci, ar trebui sa stii, dar mai ales sa simti, ca el e totul! Ca, pentru ca starea lui sa fie ok, trebuie sa incerci si tu sa te mentii in limitele ok-ului. Ca nu te autosatisfaci daca te mangai pe burta, ci iti alinti sufletul! Ca nu esti nebuna daca vorbesti, aparent singura, pentru ca stii ca el te aude si-ti percepe cele mai ascunse trairi.
Asa… cu chiu, cu vai, trec cele noua luni si tu mergi la impins sau la taiere. Sincer – la cine te gandesti mai mult? La tine, c-o sa te doara, sau la copil, rugandu-te la toti sfintii sa fie sanatos si voios?
Il nasti – la cine te gandesti? La tine si la recapatarea unei siluete de invidiat? Sau la bucuria de a te simti frumoasa si mamica, la dorinta de a alapta si de a te alimenta corespunzator pentru a putea produce laptic? Nu zice nimeni sa bagi in tine ca vaca! Dar, atentie, vacile dau lapte la vitei! Femeile care n-au piept – regreta, iar unele care au, refuza sa-si strice sanii sau sa depinda de copil, de orele lui de masa sau de noua dieta – vegetariana, ca-i la moda. Vrei sa te duci imediat la serviciu si ai cu cine sa-l lasi pe cel mic? Iti permiti o bona? E perfect! Dar nu-i motiv sa nu alaptezi. Pentru asta s-a inventat mulgatoarea de femei. Cand ai cu ce – nu exista nu pot, ci doar nu vreau.
Daca, pentru tine, cariera e foarte importanta, nu te judeca nimeni. Esti chiar de felicitat. Dar, ai grija, te rog, sa-ti urci si plodul pe podium! Sa ai o vorba buna pentru el si o mangaiere, un zambet si o plimbare, un joc impreuna si timp de pozat. Nu considera ca, daca il umpli de bani si de cadouri, el e fericit si nu mai este nevoie sa te deranjezi in rest. Nu mai folosi cliseul „sunt cel mai bun prieten al copilului meu”. Foarte bine ca-i esti prieten dar, nu uita! Copilul are nevoie si de un parinte!

Pentru cine nu si-a dat seama, sunt foarte nervoasa! Si nu-mi vine sa pun lacat la ganduri. Postarea asta nu se adreseaza mamelor. Ea e doar pentru femeile care cred ca e la moda sa torni un copil. Care cred ca un copil e doar un motiv de a te gandi neincetat la tine si la a-ti plange de mila. Pentru femeile pe care cuvantul – si mai ales starea de mama nu le emotioneaza.

S-ar putea să-ţi placă şi...

3 comentarii

  1. Cele care gandesc in modul pe care l-ai descris tu mai sus nu se pot numi mame.
    O mama in adevaratul sens al cuvantului este aceea care se sacrifica pe ea pentru a-i fi copilului ei bine.
    Stim amandoi la fel de bine ca fericirea pe care ti-o da un copil nu poate fi comparata cu nimic in lume (eu vorbesc doar di postura de tata). Nu poti vorbi despre copilul tau ca despre ceva care a venit in viata ta intamplator. Nu poti trata copilul la diverse.
    Mamele care fac lucrul asta ar trebui sa se intrebe ce s-ar fi intamplat cu ele daca si mamele lor gandeau la fel ca ele.
    A fi mama nu inseamna doar a da nastere la prunci, inseamna sa simti ceea ce simte copilul tau, sa intelegi starile prin care trece, sa simti cand il doare ceva, etc.
    Asa vad eu lucrurile – prin ochii unui tata.
    Ionut Durbaca

  2. NU mi-au placut niciodata copiii,aveam certuri dese pe tema asta in casa,perioada de sarcina nu a fost grozava,desi din punct de vedere fizic m am simtit perfect,cand am nascut nu am fost cuprinsa de un sentiment matern.
    A doua zi dupa ce am nascut m au mutat in rezerva cu fetita mea,aveam niste dureri infioratoare ,ea racnea si a tinut o asa 24 de ore,atunci am realizat ca e cel mai important lucru din viata mea, singurul lucru care imi vine in minte acum,dupa cum ai scris si tu cand avea Mariuta ta 1 luna (cred) nu imi pot imagina cum am trait pana acum fara ea
    Nu prea are legatura cu articolul, sau are,oricum,poti sa nu te simti mama cand esti insarcinata chiar cand nasti,dar daca atunci cand se uita cu fatuca nevinovata,sau pune manuta pe san si adoarme in brate,daca nu simti ca e cel mai frumos dar care l ai putea primi vreodata,ca este ratiunea ta de a trai…nu il meriti,si asta dupa parerea mea e cea mai rea insulta care o poti aduce unei femei care are un copil
    Cristina

  3. A fi mama e un lucru sublim.Imi aduc aminte cu mare placere de perioada de sarcina, apoi de anii copilariei pruncilor mei.Copiii trebuie sa-i doresti, apoi sa-i nasti.Daca nu-i vrei cu adevarat nu are sens sa-i faci.Mie mi-a placut sa fiu mama, mai ales in primii ani de viata ai copiilor.Era multa oboseala, dar infinit de multa bucurie.Acum cand sunt mari ne amuzam impreuna de pozele de atunci, de amintiri, pozne…a fost o perioada foarte frumoasa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *