De cate feluri poate fi negrul?

In aceste zile, Polonia e in doliu. O tragedie a curmat atatea vieti, a distrus atatea familii, a decapitat o tara intreaga. Nu mai reiau firul povestii, pentru ca nu cred sa fie om care sa nu cunoasca, macar in mare, cele petrecute sambata.
Nu am putut sa scriu atunci despre asta. Nici nu am vrut. Ce sa fac, sa ma bag si eu in seama cu „Vai, Doamne, ce nenorocire!”. E limpede ca-i o nenorocire, fara s-o mai spun si eu. M-am limitat la un „Dumnezeu sa-i ierte”

Despre altceva vreau sa comentez acum. Despre noi. Nu cred sa fi fost om care sa nu asocieze, macar la nivelul gandului, prabusirea avionului prezidential polonez cu o posibila prabusire a avionului prezidential romanesc. Si eu am facut-o, nu-s mai curata, nici nu vreau sa par c-as fi.
Dar, de aici si pana la tot ce mi-a fost dat sa citec pe internet in aceste zile… e deja prea mult.
Nu am votat cu Basescu, nu ma omor dupa el si probabil ca nici moartea lui nu m-ar afecta. Dar, sa-mi doresc eu moartea lui?! Pentru ce? Cu ce mi-ar usura asta mie sufletul? Sa-mi imaginez cum ar muri toti, de la A la Z, oamenii aia de sus, care, intr-un fel sau altul ne distrug si sa dau fuga in Piata Unirii ca sa fac, de fericire, un dans din buric? Ce gandire bolnava pot avea unii? Cum pot comenta cu atata lejeritate si cu atata rautate la niste articole serioase? Cum pot face postari in care sa-si arate, atat de transparent, negreata din suflet? Cum pot unii, asa zisi formatori de opinie, sa foloseasca mediile de comunicare pentru a improsca venin? Inteleg ca pe un blog poti scrie ce vrei, ca un comentariu anonim il poti face cat mai desucheat… pentru ca asa intelegem noi libertatea de exprimare… Dar, nu inteleg cum te poti folosi de un… ziar, sa-i spunem, ca sa scrii in editorial, de exemplu (si e doar un exemplu) ca nu a cazut avionul care trebuia…?!

Polonia e in doliu. Dar e un negru luminos, din care licareste speranta si demnitatea. Polonia va renaste. Iar unii romani sunt negri. In cerul gurii si in suflet. De ce ne-ar ajuta pe noi Dumnezeu, cand noi suntem cei care ne-am ucis conducatorul chiar in ziua Craciunului? De ce ne-ar ajuta pe noi Dumnezeu, cand El ne spune iubeste-ti aproapele, iar unii deja zambesc extaziati, imaginandu-si cum ar fi daca ar sari in aer Baselu…?
Si inca Dumnezeu ne iubeste prea mult.

S-ar putea să-ţi placă şi...

2 comentarii

  1. :)) in momentul in care am aflat stirea am zis: sa vezi ca la noi vor fi oameni care vor spune ca basescu trebuia sa moara.

    sunt convins ca daca ar muri basescu, ar fi MULTI care s-ar bucura. ca asa e lumea de la noi, plina de frustrati si marlani

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *